De la Logos la Bios: Teoria evoluției în lumina lui Platon, Aristotel și neoplatonismul

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o perspectivă unică asupra evoluției prin integrarea conceptelor filosofice grecești în discuțiile biologice contemporane, contestând principiile neo-darwinismului și prezentând modele evolutive alternative. Ea subliniază semnificația principiilor matematice în biologie, bazându-se în mare măsură pe înțelegerea greacă antică a conceptului de „logos”.

⬤ Oferă o viziune nouă, integrată asupra evoluției, care încorporează gândirea filosofică greacă.
⬤ Provoacă punctele de vedere neo-darwiniste existente cu dovezi substanțiale și alternative precum nomogeneza, ortogeneza și convergența.
⬤ Scrierea este clară și accesibilă, făcând inteligibile ideile complexe.
⬤ Evidențiază legătura dintre matematică și formele biologice, prezentând observații interesante.
⬤ Copertă frumoasă și prezentare atractivă.

⬤ Poate fi prea critică față de neodarwinism pentru unii cititori, putând să-i îndepărteze pe cei care aderă la cadrele evoluționiste tradiționale.
⬤ Teoriile alternative prezentate pot fi lipsite de suficient suport empiric pentru preferințele unor cititori.
⬤ Accentul pus pe conceptele Greciei antice poate părea irelevant sau depășit pentru cei care caută discuții științifice pur contemporane.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

From Logos to Bios: Evolutionary Theory in Light of Plato, Aristotle & Neoplatonism

Conținutul cărții:

„From Logos to Bios oferă o binevenită reamintire a abordărilor evoluției care se află dincolo de imaginațiile amputate ale ultradarwiniștilor.” - Conor Cunningham

În această carte revoluționară, Wynand de Beer utilizează perspective derivate din cosmologia elină și biofilosofia într-o discuție amplă a problemei fundamentale a originilor și mecanismelor diversității organice pe planeta noastră Pământ. Aceste perspective includ: cosmologia numerică a lui Pitagora și extinderea sa în domeniul organic; Logosul lui Heraclit ca legiuitor și regulator cosmic; rolul Demiurgului în cosmologia lui Platon; schema cauzală cvadruplă a lui Aristotel; principiile rațiunii neoplatonice (logoi) care locuiesc în ordinea manifestată; și Lanțul ierarhic, atotcuprinzător al Ființei care leagă nivelurile realității cosmice - un element esențial în tradițiile patristice grecești și scolastice latine. Pornind de la conceptul tradițional de evoluție ca desfășurare a posibilităților inerente, de Beer explorează, de asemenea, forma și transformarea organică, punând accentul pe fundamentele matematice ale acesteia.

Teoria neo-darwinistă a evoluției este supusă unei game largi de critici, atât din punct de vedere filosofic, cât și științific, fără a nega realitatea evoluției organice. Se face o distincție clară între două dimensiuni ale evoluției: micro-evoluția și macro-evoluția. Autorul dezvoltă o teorie alternativă a macroevoluției, caracterizată prin regularitate, direcție și convergență, încorporând nomogeneza (evoluția conform legii naturale) și ortogeneza (evoluția dirijată). În acest fel, sunt luate în considerare dovezile din paleontologie și biologie moleculară, îndeplinind în același timp cerințele metafizice ale cauzalității formale și finale.