Dear Carnap, Dear Van: Corespondența Quine-Carnap și lucrări conexe

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Quine/Carnap Correspondence”, editată de Richard Creath, conține o corespondență fascinantă între influenții filosofi Carnap și Quine, împreună cu eseuri și manuscrise inedite. Aceasta oferă o perspectivă asupra relației lor personale și academice și asupra dezbaterilor în care s-au implicat cu privire la filosofia analitică.

Cartea oferă o perspectivă biografică valoroasă, prezintă o introducere bine scrisă și include manuscrise nepublicate care sunt utile cercetătorilor. Cartea surprinde prietenia personală și academică dintre Carnap și Quine și este bine editată de Richard Creath.

Unele părți ale corespondenței nu sunt de sine stătătoare, ceea ce le face potențial opace pentru cititorii nefamiliarizați cu lucrările discutate.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dear Carnap, Dear Van: The Quine-Carnap Correspondence and Related Work

Conținutul cărții:

Rudolf Carnap și W. V.

Quine, doi dintre cei mai importanți filosofi ai secolului al XX-lea, au corespondat îndelung - și pe o perioadă lungă de timp - pe teme personale, profesionale și filosofice. Prietenia lor a cuprins probleme și dezacorduri care se află în centrul discuțiilor filosofice contemporane. Carnap (1891-1970) a fost fondatorul și liderul școlii pozitiviste logice.

Tânărul Quine (1908-) a început prin a-i fi un admirator convins, dar s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de el în ceea ce privește analiza semnificației și justificarea credinței. Faptul că au rămas apropiați, savurându-și diferențele prin anii de corespondență, arată statura lor atât ca gânditori, cât și ca prieteni.

Scrisorile sunt prezentate aici, în întregime, pentru prima dată. Introducerea substanțială a lui Richard Creath oferă o imagine de ansamblu plină de viață a carierei și a trecutului lui Carnap și Quine, permițând nespecialiștilor să vadă scrierile lor într-o perspectivă istorică și intelectuală.

Creath oferă, de asemenea, o analiză judicioasă a diviziunii filosofice dintre ei, arătând cât de adânci sunt problemele în această disciplină și cum, într-o mare măsură, ele rămân nerezolvate.