Decolonizarea abordărilor calitative pentru și de către Caraibe

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 3 voturi.

Titlul original:

Decolonizing Qualitative Approaches for and by the Caribbean

Conținutul cărții:

În calitate de cadre universitare din țările postcoloniale din Caraibe, am fost învățați să credem că cercetarea ar trebui să fie obiectivă: un beneficiu măsurabil pentru binele public și de natură cuantificabilă, astfel încât să generalizăm constatările pentru a dezvolta societăți ale cunoașterii în vederea creșterii economice. Ce se întâmplă însă atunci când însuși cuvântul „cercetare” conturează un termen derogatoriu sau o aparență de neîncredere? Smith (1999) vorbește despre natura neîncrezătoare a termenului ca o moștenire a imperialismului și colonialismului european. În acest context, cum pot cercetătorii din Caraibe să valorifice metodele recunoscute și apreciate (indigene) de cunoaștere și înțelegere pentru și de către populația din Caraibe? Cum putem învăța din metodele de cercetare indigene, cum ar fi Kaupapa Maori (Smith, 1999) și cum putem dezvolta o înțelegere a cercetării care este de natură emancipatoare? Metodele calitative decolonizatoare sunt înrădăcinate în teoria critică și fundamentate pe justiția socială, rezistență, schimbare și cercetare emancipatoare pentru și prin celălalt (Said, 1978). Moștenirea lui Rodney (1969) de „fundamentări” oferă o abordare etnografică orientată spre Caraibe pentru colectarea de date despre oameni și cultură. Este o metodă anti-imperialistă de colectare a datelor axată pe mediul socio-economic și politic în contextul (post)colonial.

La fel ca Rodney, alți cercetători critici din Caraibe au orientat discursul de cercetare către noțiunile de rezistență, luptă (Chevannes, 1995; Feraria, 2009) și metodologii de decolonizare. Acest volum editat propus va oferi un corp colectiv de studii pentru utilizări inovatoare ale cercetării calitative decolonizante. Pentru a teoretiza și a desfășura o cercetare decolonizatoare, se poate susține că cercetătorul ca sine și ca Celălalt trebuie interogat. Împrumutând dintr-o ontologie autoetnografică, cercetătorul sau investigatorul recunoaște sinele ca unitate de măsură și există un efort concertat de a vedea continuu sinele, văzându-l prin și ca celălalt (Alexander, 2005; Ellis, 2004). Acest nivel de interogare poate necesita cadre precum umanismul rezonabil, în care există o înțelegere clară a rolului cercetătorului și al celui cercetat din punct de vedere fiziologic și psihosocial. Ulterior, cercetătorul este mai bine pregătit să intre într-un discurs despre metodologiile decolonizante. Originile cercetării calitative în Caraibe pot fi urmărite până la discursurile politice și economice - marxism, postcolonialism, neocolonialism, capitalism, liberalism, postmodernism - care au contestat modalitățile de cunoaștere și construirea cunoașterii. Evans (2009) a urmărit originile cercetării calitative până la relatările sclavilor, jurnalele proprietarilor, rapoartele misionarilor și jurnalele de călătorie.

Caraibele au în comun înțelegerea modului în care moștenirile coloniale ale cercetării au ridiculizat tradițiile orale, limba și modurile de cunoaștere, făcându-le adesea lipsite de valoare și inconsecvente. Acest volum editat propus recunoaște importanța abordărilor decolonizante ale cercetării calitative în Caraibe și în diaspora caraibiană extinsă. Acesta include un public de savanți, profesori/cercetători și studenți, în primul rând în și în cadrul științelor umaniste, științelor sociale și studiilor educaționale. Acest volum propus ar oferi cunoștințele atât de necesare și strategiile celor mai bune practici comunității de cercetători implicați în metodologiile de decolonizare. În plus, acest volum va permite cititorilor să se gândească la noi concepte de cercetare care să deconstruiască puterea și privilegiile în beneficiul cunoașterii, comunităților și participanților. Acesta va declanșa obiective-cheie, direcții și cadre pentru discuții și interogări mai profunde ale abordărilor normative, occidentalizate și hegemonice ale cercetării calitative. În cele din urmă, volumul va saluta studiile empirice de aplicare a metodologiilor de decolonizare și studiile teoretice care încadrează discursul critic.