Decolonizing Religion and Peacebuilding
O investigație a consecințelor consolidării religiei ca tehnologie de consolidare a păcii și de dezvoltare asupra relatărilor oamenilor despre tradițiile lor religioase și culturale și a motivelor pentru care consolidarea păcii interreligioase consolidează moștenirile coloniale în prezent.
În întregul sud global, organizațiile locale și internaționale participă frecvent la proiecte de consolidare a păcii care se concentrează pe dialogul interreligios. Cu toate acestea, după cum susține Atalia Omer în Decolonizing Religion and Peacebuilding, efectele eforturilor lor sunt adesea perverse, consolidând practicile neocoloniale și lipsind de putere actorii religioși locali. Bazându-se pe cercetarea empirică a practicilor de consolidare a păcii inter și intra-religioase din Kenya și Filipine, Omer identifică două constatări paradoxale: în primul rând, practicile religioase de consolidare a păcii sunt atât împuternicitoare, cât și depolitizante și, în al doilea rând, mai multă practică religioasă nu denotă neapărat o alfabetizare religioasă mai profundă sau mai critică. Mai mult, ea arată că acești actori religioși generează deschideri decoloniale indiferent de cât de închise sau deschise sunt comunitățile lor religioase. Prin urmare, utilitatea ocazională a religiei în consolidarea păcii nu înseamnă neapărat rezultate orientate spre justiție. Cartea nu numai că utilizează prismele decoloniale și intersecționale.
Prisme pentru a expune dinamica colonială înrădăcinată și în curs de desfășurare care operează în religie și în practicile de consolidare a păcii și de dezvoltare în sudul global, ci vorbește și despre teoria decolonială prin povești de transformare și supraviețuire.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)