Evaluare:
Cartea este considerată pe scară largă ca o contribuție importantă la domeniile studiilor decoloniale și feminismului, dar numeroși recenzenți au raportat probleme grave de tipărire, inclusiv litere lipsă și o calitate generală slabă a imprimării, în special în exemplarele achiziționate prin Amazon.
Avantaje:Cartea oferă perspective împuternicitoare în decolonizare și afro-feminism, navigând concepte complexe cu un stil accesibil. Cartea este lăudată ca fiind o lectură esențială pentru cei interesați de justiția socială, egalitate și societăți incluzive.
Dezavantaje:Se pare că multe exemplare sunt tipărite greșit, cu litere lipsă și text ilizibil, ceea ce conduce la frustrare în rândul cititorilor. Problemele de tipărire au avut un impact negativ asupra capacității de a cita din carte și au fost considerate inacceptabile pentru prețul cărții.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Decolonizing and Reconstructing Africa
Obiectivul general al cărții este de a evidenția perspectivele feministe în cadrul dezbaterii privind decolonizarea Africii, expunând dinamica intersecțională dintre forțe precum rasismul, capitalismul și patriarhatul. Puterea și rezistența sunt principalele teme ale volumului. Prefixul "de-" din termenul "decolonizare" conturează o acțiune activă de anulare sau inversare. Pentru Africa, conceptul este împovărat de istorii profunde și complexe, multe dintre ale căror consecințe sunt ireversibile. Cartea vorbește despre dezmembrarea mai multor straturi de structuri, ideologii, narațiuni, identități și practici coloniale înrădăcinate care pătrund în fiecare aspect al vieții noastre. Și totuși, Africa trebuie să gândească dincolo de de-construcție; la urma urmei, termenul însuși ne forțează să ne întoarcem, mereu și mereu, în brațele colonialului. În cele din urmă, agenda africană pentru decolonizare trebuie să implice re-construcții, re-clamări și re-afirmații.
Capitolul unu stabilește contextul în care este construit restul cărții, urmat de capitolul doi, care detaliază procesele de decolonizare. Capitolul trei introduce feminismul african în contextul colonialității, explorând peisajul studiilor privind femeile și genul pe continent, înainte de a se concentra asupra conceptului de intersecționalitate și a legăturii acestuia cu decolonizarea. Capitolul se încheie cu o discuție despre o anumită formă de intersecționalitate care expune natura opresiunii umane în cadrul patriarhatului și legătura sa cu exploatarea mediului natural. Aici, relația tradițională a Africii cu natura este legată de conceptul de afro-ecofeminism. În capitolul patru, pun în discuție caracterul colonial al conceptelor normative de sex, gen și sexualitate, evidențiate în cazul atletei olimpice sud-africane, Caster Semenya. Printr-o juxtapunere a poveștii lui Semenya cu cea a unui alt olimpic, Michael Phelps, capitolul analizează dinamica puterii coloniale în joc în consolidarea normelor dualiste de gen și a heteronormativității.
Capitolul cinci al cărții abordează problema pluralismului juridic, așa cum este el înțeles și aplicat pe continent. Problemele legate de dreptul cutumiar, justiția populară și relativismul religios sunt analizate critic în contextul colonialității. Desfășurarea conceptului de drepturi ale omului este obiectivul principal al celui de-al șaselea capitol, în special relevanța acestuia pentru justiția de gen, criticând însuși conceptul de "egalitate de gen", care sună a gol față de experiențele trăite de majoritatea femeilor africane. Conceptul african de Ubuntu este semnalat ca o alternativă posibilă pentru justiția socială a femeilor. În capitolul șapte, lucrarea abordează subiectul decolonizării academiei africane. Ce rol joacă aceste instituții - ale căror rădăcini și discursuri sunt adânc înrădăcinate în istoria colonială - în scoaterea continentului din subdezvoltare? După o scurtă discuție despre colonizarea internalizată, capitolul sugerează cinci modalități diferite prin care Academia Africană se poate elibera de jugul colonialismului. Penultimul capitol discută instituția familiei în Africa, folosind Uganda ca studiu de caz. Acesta examinează rolul familiei în perpetuarea capitalismului hetero-patriarhal și discută eficacitatea litigiilor de interes public ca strategie pentru justiția de gen.
Capitolul final investighează mișcarea pan-africanistă dintr-un punct de vedere feminist, cu scopul de a scoate la suprafață munca și ideile femeilor care au fost invizibilizate în cadrul acestei mișcări istorice. Un epilog la sfârșitul cărții prezintă provocările Africii în era big data și a noului colonialism digital.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)