Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Democracy in Indonesia: From Stagnation to Regression?
Majoritatea contribuțiilor la acest volum, cu excepția celor ale lui Marcus Mietzner, Ross Tapsell și Thomas Power, au fost dezvoltate pe baza lucrărilor prezentate la cea de-a 37-a conferință anuală Indonesia Update, care a avut loc la Universitatea Națională Australiană (ANU), Canberra, la 6-7 septembrie 2019.
La fiecare dintre conferințele anuale ANU Indonesia Updates din 2014, autorii lucrărilor de actualizare politică și-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la traiectoria descendentă a democrației din Indonezia. Actualizarea 2019 a făcut un bilanț al acestei tendințe, punând o întrebare: a trecut democrația indoneziană de la o stare de stagnare, așa cum s-a propus în același loc cu cinci ani înainte, la una de regres? Excelenta gamă de lucrări prezentate de contribuitorii la această carte a dezvăluit un răspuns copleșitor și profund îngrijorător.
Dorim să ne exprimăm mulțumirile față de fiecare dintre autorii reprezentați în acest volum pentru că au luat parte la acest efort. Nu numai că autorii au călătorit la Canberra pentru a-și împărtăși analizele de specialitate, dar în lunile care au urmat au acordat mult din timpul lor procesului nostru editorial. Rezultatul este, credem noi, o evaluare importantă și cuprinzătoare a declinului democratic al Indoneziei la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Joko Widodo.
Indonezia a fost mult timp salutată ca un caz rar de tranziție democratică și de persistență într-o epocă a eșecurilor democratice globale. Dar, pe măsură ce țara intră în cel de-al treilea deceniu de democrație, astfel de evaluări laudative au devenit din ce în ce mai greu de susținut. Stagnarea care a caracterizat al doilea mandat prezidențial al lui Susilo Bambang Yudhoyono a făcut loc unui model mai amplu de regres democratic sub succesorul său, Joko Widodo.
Acest volum este primul studiu cuprinzător al declinului democratic contemporan al Indoneziei. Colaboratorii săi identifică, explică și dezbat semnele regresului, inclusiv represiunile arbitrare ale statului asupra libertății de exprimare și de organizare, creșterea vigilantismului, adâncirea polarizării politice, mobilizarea populistă, disfuncționalitatea instituțiilor democratice cheie și erodarea controlului și echilibrului puterii executive. Aceștia se întreabă de ce Indonezia, considerată până de curând un far al excepționalismului democratic, se conformează din ce în ce mai mult modelului global al democrației în retragere.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)