Dependența ca tulburare de atașament

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează relația dintre teoria atașamentului și dependență, oferind informații despre modul în care atașamentele nesigure pot duce la comportamente adictive. Cartea este lăudată pentru că este accesibilă și informativă, în special pentru terapeuții și persoanele care doresc să înțeleagă dependența la un nivel mai profund. Cu toate acestea, unii recenzenți o critică pentru că se concentrează prea mult pe Alcoolicii Anonimi și pentru că dă vina în mod excesiv pe figurile parentale pentru problemele de dependență.

⬤ Stil de scriere accesibil
⬤ perspective profunde asupra dependenței și teoriei atașamentului
⬤ valoros pentru terapeuți
⬤ considerat inovator
⬤ sprijină sănătatea emoțională și procesele de recuperare
⬤ conține idei puternice despre rolul relațiilor în depășirea dependenței.

⬤ Accent exagerat pe Alcoolicii Anonimi
⬤ critici privind învinovățirea excesivă a părinților
⬤ unii recenzenți au considerat-o redundantă și prost editată
⬤ lipsă de profunzime pentru cei care cunosc deja teoria atașamentului
⬤ explorare limitată a cauzelor multifațetate ale dependenței.

(pe baza a 30 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Addiction as an Attachment Disorder

Conținutul cărții:

Din prefață: Dependența este o tulburare a autoreglării. Persoanele care devin dependente de substanțe adictive nu își pot regla emoțiile, îngrijirea de sine, stima de sine și relațiile.

În acest text monumental și lămuritor, Philip Flores acoperă toate motivele pentru care este așa. Însă domeniul relațiilor interpersonale este cel în care el clarifică motivele pentru care persoanele predispuse la tulburări cauzate de consumul de substanțe sunt deosebit de vulnerabile. Accentul pe care îl pune pe dependență ca tulburare de atașament este important în primul rând pentru că oferă o perspectivă academică și clinică amplă asupra motivului pentru care anumite persoane vulnerabile au nevoie cu disperare să înlocuiască soluțiile și legăturile chimice cu cele umane.

Punctul forte al paradigmei lui Flores privind dependența ca tulburare de atașament este faptul că este o teorie care ghidează în mod eficient și înțelept tratamentul, dar, în același timp, atunci când este implementat sau practicat în mod corespunzător, tratamentul rezonează cu teoria și o îmbunătățește în continuare. Lucrarea lui Flores aici este una extraordinară deoarece, într-un limbaj parcimonios și clar, el aduce o contribuție majoră la literatura și practica psihoterapiei eficiente în general și a psihoterapiei eficiente pentru dependențe în special. El umple toate golurile dintre teorie și practică, acoperind aspecte ample și variate despre ceea ce practica și descoperirile empirice au de învățat despre ingredientele critice ale AA, terapia de grup și psihoterapia individuală.

Este o treabă bine făcută, deoarece îi ajută atât pe studenți, cât și pe clinicienii cu experiență să fie mereu atenți la modul în care își aduc umanitatea în suferința altora. Teoria sa a dependenței ca tulburare de atașament face deosebit de clar cât de important este acest lucru pentru cei care suferă de tulburări de dependență. --Edward J.

Khantzian, M. D., profesor clinic de psihiatrie, Harvard Medical School O carte Jason Aronson.