Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Desideria de Nicole Kornher-Stace este un roman unic și atmosferic, plasat într-un oraș european de provincie, care îmbină elemente de fantezie, groază și mister, urmărind călătoria unei fete pe nume Ange, care navighează printr-un ospiciu în timp ce își reconstituie identitatea de actriță. Povestea împletește o narațiune complexă cu o structură onirică, stratificată, care poate provoca inițial cititorii, dar în cele din urmă oferă o experiență satisfăcătoare pentru cei care perseverează.
Avantaje:⬤ Poveste unică și intrigantă care îmbină genurile (fantezie, groază, mister).
⬤ Dezvoltarea puternică a personajelor, cu profunzime și realism.
⬤ Stil de scriere liric și atmosferic care atrage cititorii.
⬤ Teme captivante și provocatoare, inclusiv identitatea și nebunia.
⬤ Narațiune structurată inovativ, cu o poveste în poveste.
Dezavantaje:⬤ Limbaj prea înflorit care poate descuraja unii cititori.
⬤ ritm lent, în special în prima jumătate a cărții, care poate face dificilă lectura.
⬤ Unele clișee în narațiune.
⬤ Probleme de ritm cu structura, care pot duce la secțiuni dezarticulate, în special între scenele din casa de nebuni și piesa „Desideria”.
(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
Când Ange St Loup este adusă inconștientă la casa de nebuni de la Amaranth, este îmbrăcată ciudat, acoperită cu arsuri de la clădirea pe care a ars-o și cu vânătăi de la săritura pe una dintre ferestrele acesteia, iar gura îi este cusută.
Și asta e tot ce știe. Chiar dacă memoria îi revine și începe să reconstituie puzzle-ul vieții sale de actriță în teatrul Lady Minerva, fiecare răspuns nu face decât să ridice noi întrebări, iar în centrul lor rămân cele la care nu are răspunsuri.
Răspunsuri care ar putea explica ce făcea pe o alee, noaptea, în fața unei clădiri în flăcări, cu fața mutilată și mintea în zdrențe. Care versiune a poveștii este cea adevărată? Este cea a lui Ange, în ciuda amneziei care nu-i redă trecutul decât fragmentar? Este cea a gardienilor de la casa de nebuni, care o prezintă pe Ange drept o criminală, sau cea a stareței, care o prezintă drept nebună? Este cel care se întoarce la Ange fragmentar, în timp, devenind din ce în ce mai sinistru pe măsură ce se apropie de finalizare? Sau este adevărul ceva mai complex, mai periculos, decât orice poate înțelege Ange?
