Determinismul și nemulțumirile sale: Moralitatea, religia și nevoia de libertate a voinței

Titlul original:

Determinism and Its Discontents: Morality, Religion, and the Need for Freedom of Will

Conținutul cărții:

Poziția deterministă este că toate evenimentele sunt efecte ale evenimentelor anterioare și cauze ale evenimentelor viitoare, în secvențe inexorabile cauză-efect, care nu lasă loc pentru intervenția a nimic în afara fluxului de relații cauzale, cum ar fi liberul arbitru, făcând astfel ca responsabilitatea morală să fie lipsită de sens Libertarienii cred în libertatea de voință care este, pentru ei, indispensabilă pentru responsabilitatea morală. Această controversă poate fi soluționată numai prin stabilirea unei distincții clare între două tipuri de libertate.

În limbajul comun, libertatea înseamnă libertatea față de constrângere sau constrângere, care poate fi desemnată drept libertate contra-constrângătoare. Al doilea sens al libertății este libertatea față de cauzalitate, care a fost denumită libertate contra-causală, și acesta este sensul inerent conceptului de libertate a voinței. Dacă avem libertate contra-causală, putem alege sau decide să acționăm indiferent de condițiile anterioare, inclusiv de propriul nostru trecut.

Distincția dintre libertatea contra-causală și libertatea contra-constraintuală este cheia pentru rezolvarea controversei dintre determinism și libertarianism. Absența libertății contra-causale prevalează la nivel teoretic, conceptual, obiectiv, abstract sau as-is, în timp ce libertatea contra-constraintuală funcționează la nivel practic, comportamental, subiectiv, concret sau as-if. Tot ceea ce ne trebuie pentru responsabilitatea morală este libertatea contra-constrânsă, și nu libertatea contra-cazală. La nivelul "așa cum este", nu există nici libertate, nici demnitate, nici moralitate, nici responsabilitate și nici scop sau sens pentru existența umană. Numai la nivelul "dacă" acești termeni au vreun sens. În teorie, nu există posibilitatea de a alege între căi alternative de acțiune, având în vedere absența libertății contra-causale; în practică, există, în proporție directă cu libertatea contra-constrângătoare. Iar această practică constituie fundamentul jurisprudenței penale și al comportamentului moral în general, fără de care civilizația umană nu ar supraviețui.