Dezvoltări anarhiste în studiile culturale: 2013.1: Aruncarea în aer a canonului

Titlul original:

Anarchist Developments in Cultural Studies: 2013.1: Blasting the Canon

Conținutul cărții:

Ce rămâne de spus despre canonul anarhist? Un răspuns ar putea fi acela că reflecția asupra construcției canonului poate contribui la dezvăluirea unor aspecte despre modul în care anarhismul a fost înțeles greșit. O altă posibilitate este că acesta localizează anarhismul - în toată diversitatea și complexitatea sa - în anumite locuri geografice și istorice.

Canonul nu numai că stabilește parametrii teoriei anarhiste, ci îi fixează într-un anumit context (european), servind ca o trambulină pentru revizuirile, dezvoltările și criticile ulterioare. Canonul descrie o formă clasică, pentru a folosi termenul lui George Woodcock - este un punct de referință pentru anarhism.

Cine l-a construit, de unde provine - care sunt implicațiile reificării sale în studiile anarhiste contemporane? Cât de mult au reușit criticile recente să depășească limitările pe care studiul canonic le-a încurajat? Care sunt riscurile de a lăsa canonul intact, chiar și ca țintă pentru critică? Ar trebui anarhiștii să se îngrijoreze de explozia canonului dacă rezultatul este de a include ca "anarhiști" filosofi sau mișcări care se identifică cu tradițiile anarhiste? Ce înseamnă autoidentificarea în absența unui canon? Respingerea canonului implică respingerea unei istorii anarhiste a ideilor și, dacă o astfel de istorie rămâne importantă în anarhism, cum ar trebui să fie abordată și înțeleasă? În acest număr special al Anarchist Developments in Cultural Studies, editat de Ruth Kinna și Sureyyya Evren, reputați cercetători anarhiști explorează aceste întrebări.