Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile evidențiază _Dialectica_ lui Bhaskar ca o lucrare filosofică provocatoare, dar importantă, care urmărește să conecteze etica, politica și realismul critic. Cartea se bazează pe teoriile anterioare ale lui Bhaskar, în special pe opiniile sale privind știința și științele sociale, abordând în același timp complexitatea realității și contradicțiile sociale. Cartea face apel la o înțelegere mai profundă a adevărului și a libertății ca procese, mai degrabă decât ca stări statice.
Avantaje:Cartea este văzută ca un viitor clasic al eticii și filosofiei politice, oferind un discurs complex și necesar privind relația dintre filosofie și acțiunea politică. Proiectul normativ al lui Bhaskar este lăudat pentru ambiția și profunzimea sa, iar primul capitol este remarcat pentru accesibilitatea sa. Apelul pentru o mai mare autonomie și cererea de relații democratice sunt considerate aspecte pozitive.
Dezavantaje:Mulți consideră cartea dificil de înțeles și cred că necesită o înțelegere solidă a lucrărilor anterioare ale lui Bhaskar. Unele critici includ sentimentul că legătura dintre filosofie și acțiunea politică rămâne neabordată, deoarece aplicarea cadrului filosofic la acțiuni politice reale lipsește încă.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Dialectic: The Pulse of Freedom
Conținutul cărții:
Dialectica este considerată în prezent un clasic al filosofiei contemporane. Această carte, publicată pentru prima dată în 1993, își propune trei obiective principale: dezvoltarea unei teorii generale a dialecticii, din care dialectica hegeliană poate fi considerată a fi un caz special.
Îmbogățirea și aprofundarea dialectică a realismului critic, și anume în sistemul realismului critic dialectic.
Și schițarea elementelor unei critici totalizante a filosofiei occidentale.
Primul capitol clarifică nucleul rațional al dialecticii hegeliene. Capitolul al doilea procedează apoi la dezvoltarea unei teorii generale a dialecticii. Izolând eroarea "monovalenței ontologice", Roy Bhaskar arată apoi cum absența și alte concepte negatoare, precum contradicția, au o angajare ontologică legitimă și necesară. El continuă apoi cu o prezentare sinoptică a conceptelor dialectice cheie, cum ar fi universalul concret.
Pentru a schița dezvoltarea dialectică ulterioară a naturalismului critic printr-o descriere a ceea ce el numește ființa socială cvadrilaterală.
Și, după examinarea criticii dialectice a rațiunii analitice, trece la definiția reală a dialecticii ca absență a absenței și, în sfera umană, la axiologia libertății.
Capitolul trei extinde și aprofundează preocupările caracteristice realismului critic cu privire la ontologie, știință, științe sociale și emancipare nu numai în domeniile negativității și totalității, ci și în domeniile referinței și adevărului, spațio-temporalității, timpului și procesului, logicii universalizării dialectice și în planul eticii, unde articulează o combinație de realism moral și naturalism etic, prin care luarea în considerare a dorinței elementare implică angajamentul față de societatea eudaimonistă. Aceasta este urmată apoi de o discuție sublimă a momentelor-cheie din traiectoria filosofiei occidentale, a cărei tradiție poate fi văzută acum ca fiind bazată pe ceea ce autorul numește trinitatea profană a faliei epistemice sau a reducerii ființei la cunoaștere, a comprimării primare sau a prăbușirii structurii și a adevărului alethic și a monovalenței ontologice.
