„Doamna Fluture” și «O privighetoare japoneză»: Două texte orientaliste

Recenzii ale cititorilor

Cartea conține două povestiri, „Madame Butterfly” și „O privighetoare japoneză”, cu niveluri diferite de calitate și implicare. Prima este aspru criticată pentru lipsa sa de autenticitate în portretizarea culturii japoneze, în timp ce a doua este lăudată ca fiind o lectură captivantă. Criticile subliniază importanța înțelegerii contextului istoric și a percepțiilor culturale.

A doua povestire, „A Japanese Nightingale”, este foarte captivantă și are o utilizare mai credibilă a limbii engleze a porumbeilor. Ambele povestiri oferă o comparație fascinantă a culturii japoneze și a percepțiilor protagoniștilor de sex masculin, în special în contextul epocii lor.

„Madame Butterfly” este considerată inferioară din cauza limbii engleze neautentice a porumbeilor și a lipsei de înțelegere a culturii japoneze. Mulți o consideră greu de înțeles, ceea ce duce la un rating mai scăzut pentru această poveste.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

'madame Butterfly' and 'a Japanese Nightingale': Two Orientalist Texts

Conținutul cărții:

Madame Butterfly (1898) și A Japanese Nightingale (1901) au apărut la apogeul fascinației americanilor pentru cultura japoneză. Aceste două nuvele sunt reunite aici pentru prima dată pentru a arăta cum au definit și redefinit concepțiile greșite contemporane despre "Orient".

Aceasta este prima reeditare a cărții A Japanese Nightingale de la apariția sa în 1901, când a propulsat-o pe Winnifred Eaton (folosind pseudonimul Onoto Watanna) spre celebritate. Madame Butterfly a lui John Luther Long a prezentat cititorilor americani figura gheișei tragice care se îndrăgostește de un bărbat american elegant și apoi este respinsă de acesta; opera lui Puccini bazată pe această lucrare continuă să încânte publicul din întreaga lume. Deși Long a subliniat insensibilitatea occidentalilor în relațiile lor cu populația asiatică, Cho-Cho-San, mereu credincioasă, a caracterizat supunerea asiatică și dominația occidentală.

A Japanese Nightingale duce revizuirea lui Long cu câțiva pași mai departe. Eroina lui Eaton este puternică în sine și este iubită în condițiile ei.

A Japanese Nightingale este, de asemenea, semnificativă pentru natura sa personală ascunsă. Deși pseudonimul lui Eaton lăsa să se înțeleagă că era japoneză, ea era, de fapt, de origine chineză.

Trăind într-o societate care era virulent antichineză, ea a folosit un paravan japonez pentru propria sa identitate problematică, iar A Japanese Nightingale ne vorbește atât despre lupta autoarei de a-și îmbrățișa moștenirea asiatică, cât și despre stereotipurile pe care le contestă.