Două reforme: Călătoria de la ultimele zile la lumea nouă

Recenzii ale cititorilor

Cartea cuprinde reflecțiile finale ale istoricului Heiko Oberman asupra Reformei, concentrându-se în special asupra lui Martin Luther și Ioan Calvin. Cartea este remarcată pentru opiniile sale originale, erudiția extinsă și stăpânirea magistrală a surselor, deși unii o critică pentru lipsa de profunzime a angajamentului filosofic și a unui stil coerent de argumentare. În timp ce unii recenzenți o consideră o lectură esențială pentru cercetători, alții o văd ca fiind sub așteptări și mai potrivită pentru cititorii ocazionali decât pentru studenții serioși de teologie.

Cartea oferă o perspectivă originală și revigorantă asupra Reformei, în special cu privire la Luther și Calvin. Este bine documentată, cu o acoperire extinsă a vieții lui Luther și o reevaluare a studiilor sale, precum și o analiză riguroasă a contribuțiilor lui Calvin. Notele și indexul sporesc valoarea sa academică, făcând din aceasta o contribuție semnificativă la studiile privind Reforma.

Unii cititori consideră că textul este lipsit de un angajament profund față de ideile teologice și nu clarifică tensiunile istorice sau practicile sociale legate de Reformă. Există o critică de inconsecvență în lectura sa a textelor primare și absența unei bibliografii. Unii au considerat că cartea este mai potrivită pentru cititorii ocazionali decât pentru cei care caută o analiză aprofundată sau o abordare academică riguroasă.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Two Reformations: The Journey from the Last Days to the New World

Conținutul cărții:

În această ultimă colecție a scrierilor sale esențiale, controversate și accesibile, Heiko A. Oberman încearcă să ne elibereze și să ne extindă înțelegerea asupra Reformei europene, de la originile sale în filosofia și teologia medievală până la coloniștii puritani care au adus viziunea lui Calvin în Lumea Nouă.

Acoperind numeroase subiecte, Oberman găsește conexiuni fascinante între aspecte ale Reformei și istoria și gândirea secolului al XX-lea - mai ales legătura cu nazismul și Holocaustul. El revine asupra lucrării sale anterioare privind istoria antisemitismului, respinge noțiunea unei linii neîntrerupte de la Luther la Hitler și la Holocaust și oferă o nouă perspectivă asupra moștenirii creștine a antisemitismului și a rezultatului său criminal în secolul al XX-lea.

Oberman demonstrează modul în care simplificările și rigiditățile istoriografiei moderne au întunecat spiritele existențiale ale unor mari figuri precum Luther și Calvin. El explorează datoria lui Luther și Calvin față de gândirea religioasă medievală și impactul diferitelor caracteristici ale "lungului secol al XV-lea" - inclusiv Moartea Neagră, nominalismul, umanismul și Mișcarea Conciliară - asupra Reformei.