Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Drifting into Darien” de Janisse Ray este o povestire reflexivă despre râul Altamaha, care îmbină experiențele personale cu apărarea mediului. Cititorii laudă stilul de scriere poetic al lui Ray și legătura profundă cu natura, în timp ce unii consideră că cartea trece prea mult în discursul ecologic, deturnând atenția de la prima parte a călătoriei.
Avantaje:⬤ Stil de scriere captivant și poetic
⬤ susținere puternică pentru conservarea mediului înconjurător
⬤ pătrunzătoare în istoria naturală a râului Altamaha
⬤ cititorii au simțit o legătură personală cu narațiunea
⬤ informativă cu privire la problemele ecologice.
Dezavantaje:Unii recenzenți au găsit cartea inegală, a doua jumătate fiind prea concentrată pe subiecte ecologice și comentarii politice; câțiva au descris scrierea ca fiind tangențială și dificil de urmărit uneori.
(pe baza a 28 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Drifting Into Darien: A Personal and Natural History of the Altamaha River
Conținutul cărții:
Janisse Ray era o copilă în brațe când o barcă construită de tatăl ei s-a spart și s-a scufundat în puternicul râu Altamaha. Ascunsă într-un colac de salvare, ea a ajuns pe un banc de nisip în timp ce ambarcațiunea dispărea din peisaj. Acel prim botez a fost începutul unei relații de o viață cu un râu uimitor și puternic pe care aproape nimeni nu îl cunoaște.
Altamaha izvorăște întunecat și misterios în sud-estul Georgiei. Este adânc și lat, mărginit de mlaștini. Coridorul său conține o biodiversitate extraordinară, inclusiv multe specii rare și pe cale de dispariție, ceea ce a determinat Nature Conservancy să îl desemneze drept unul dintre ultimele locuri minunate din lume.
Altamaha este râul lui Ray, iar din copilărie a visat să vâslească pe întreaga sa lungime până la locul unde se varsă în mare. Drifting into Darien începe cu o relatare a călătoriei pe care a făcut-o în cele din urmă, trecând apoi la meditații despre numeroasele moduri în care acceptăm o lume care conține atât bine cât și rău. Cu laude, satiră mușcătoare și speranță, Ray contemplă transformarea și încearcă cu fiecare pagină să se așeze liniștit în prezent.
Deși comemorează o istorie care include exploatarea forestieră, Ray sărbătorește "o cultură care a apărut din pădurile de câmpie, care a necesitat o utilizare judicioasă a naturii". Ray caută în zadar o ciocănitoare ivorybill, dar este la fel de nerăbdătoare să vadă oricare dintre speciile periclitate din bazinul râului: midia spinoasă, stridia americană, menta lui Radford, vița de lapte din Alabama. Cartea explorează atât necesitatea, cât și posibilitățile de conservare a râului și a pădurilor și zonelor umede din jur. La fel ca în cartea sa revoluționară Ecologia unei copilării Cracker, Ray scrie o relatare despre râul ei iubit care este atât istorie socială, cât și istorie naturală, înțelegând că cele două sunt inseparabile, în special în colțul rural din Georgia pe care îl cunoaște cel mai bine. Ray merge în căutarea înțelepciunii și găsește un râu.
