Titlul original:
Kentucky's Road to Statehood
Conținutul cărții:
La 1 iunie 1792, Kentucky a devenit cel de-al 15-lea stat al noii națiuni și primul la vest de Alleghenies. Lowell Harrison trece în revistă procesul încâlcit și îndelungat prin care cel mai vestic teritoriu al Virginiei a devenit stat.
Până la începutul anilor 1780, supraviețuirea așezărilor din Kentucky, atât de incertă cu doar câțiva ani înainte, era asigurată. Sfârșitul Revoluției Americane a redus sprijinul britanic pentru raidurile indienilor, iar mii de coloniști au căutat o viață mai bună în „Edenul Vestului”. Aceștia au năvălit prin Cumberland Gap și pe râul Ohio, au curățat pământul pentru culturi și au înființat orașe. Împărțirea întinsului comitat Kentucky în trei comitate în 1780 a indicat creșterea sa rapidă, care s-a accelerat în deceniul următor.
Odată cu creșterea populației a apărut și sentimentul separării de Virginia. Astfel de cereri fuseseră exprimate anterior, însă o mișcare clară de separare a început în 1784, când o convenție - prima din cele zece - s-a reunit la Danville. Abia în aprilie 1792 a fost redactată în cele din urmă o constituție în baza căreia statul Kentucky putea intra în Uniune. Deși majoritatea locuitorilor din Kentuck erau în favoarea separării, aceștia aveau opinii diferite cu privire la cum, când și în ce condiții ar trebui să aibă loc aceasta. Trei facțiuni s-au luptat să controleze mișcarea, dar obiectivele și metodele lor au evoluat în funcție de schimbarea circumstanțelor. Această situație confuză a fost îngreunată de prezența exoticului James Wilkinson și de „Conspirația spaniolă” pe care acesta a promovat-o.
Harrison abordează multe întrebări legate de procesul complicat al statalității: de ce s-a dorit separarea, de ce a fost atât de dificil de realizat, ce tip de guvern a stabilit constituția din 1792 și cum au pus-o în aplicare guvernatorul Isaac Shelby și prima adunare generală. Relatarea sa captivantă, care include textul primei constituții, va fi prețuită de toți locuitorii statului Kentuck.
