Evaluare:
Cartea este o introducere simpatică și bine scrisă în filosofia lui Dummett, lăudată pentru ușurința în lectură și sofisticarea sa. Ea juxtapune în mod eficient opiniile lui Dummett cu cele ale altor filosofi, oferind context și profunzime istorică. Cu toate acestea, îi lipsesc explicațiile detaliate despre ceea ce constituie o teorie a sensului.
Avantaje:⬤ Scriere clară și captivantă
⬤ bine structurată, cu perspective contextuale
⬤ abordare pedagogică bună, care evidențiază obiecțiile filosofice și încurajează gândirea critică
⬤ valoroasă pentru studenții de filosofie de licență, în special pentru cei care studiază filosofia limbajului.
Nu oferă suficiente detalii cu privire la ceea ce presupune o teorie a sensului; s-ar putea să nu atragă cititorii din afara filosofiei academice.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Michael Dummett se remarcă în rândul generației sale ca singurul filozof britanic al limbajului care rivalizează în statură cu americanii Davidson și Quine. Împreună cu aceștia, el a fost responsabil pentru o mare parte din cadrul în care întrebările privind sensul și înțelegerea sunt ridicate și li se răspunde în tradiția anglo-americană de la sfârșitul secolului al XX-lea.
Producția lui Dummett a fost prolifică și extrem de influentă, dar nu întotdeauna atât de accesibilă pe cât ar merita să fie. Această carte își propune să rectifice această situație. Karen Green oferă prima introducere cuprinzătoare în filosofia limbajului a lui Dummett, oferind o prezentare generală și un rezumat al celor mai importante argumente ale sale.
Ea susține că Dummett nu ar trebui înțeles ca un susținător hotărât al anti-realismului, ci că cea mai mare contribuție a acestuia la filosofia limbajului este aceea de a fi expus punctele forte și punctele slabe ale celor mai influente trei poziții din cadrul teoriei contemporane a sensului - realismul, așa cum a fost epitomizat de Frege, holismul care poate fi găsit la Wittgenstein, Quine și Davidson și constructivismul care poate fi extras din Brouwer. Aceasta demonstrează că filosofia analitică, așa cum o practică Dummet, nu este în niciun caz o abordare depășită a gândirii despre limbaj, ci că este relevantă atât pentru științele cognitive, cât și pentru fenomenologie.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)