Evaluare:
Cartea oferă o analiză detaliată a două viziuni conflictuale asupra lumii și a implicațiilor acestora asupra alegerilor individuale și comportamentului societății. Cartea este lăudată pentru că este provocatoare și accesibilă, făcând ca ideile filosofice complexe să fie ușor de înțeles pentru cititorul obișnuit. Mulți recenzenți sugerează că ar trebui să fie considerată lectură obligatorie pentru toată lumea, în special în climatul cultural dezbinat de astăzi.
Avantaje:Inestimabilă pentru înțelegerea perspectivelor contrastante, explică logic idei complexe fără a fi prea abstractă, oferă context istoric, foarte accesibilă, provocatoare și oportună.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi complexitatea provocatoare, iar un recenzent a menționat că nu a terminat încă cartea.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Dangerous God: A Defense of Transcendent Truth
De ce este lumea atât de nebună? De ce ne-am pierdut capacitatea de a cădea de acord asupra adevărurilor fundamentale? Toată lumea pare să fugă spre ceva, dar s-ar putea să fugim departe de ceva mai mare? În Dangerous God: A Defense of Transcendent Truth, Albert Norton susține că confruntarea cu realitatea lui Dumnezeu în lumea postmodernă este o propunere periculoasă. Periculoasă pentru cele mai prețuite noțiuni ale noastre despre realitate. Periculoasă pentru viziunea noastră confortabilă asupra lumii și pentru modul în care ne vedem pe noi înșine. Pentru a afla de ce s-a ajuns la această turnură postmodernă, Norton insistă că trebuie să ne punem vechea întrebare a lui Pilat: Ce este adevărul?
S-ar putea ca în epoca postmodernă să nu fim doar în dezacord cu privire la faptul dacă ceva este adevărat, ci și cu privire la modul în care se formează adevărul și valorile. Pentru a începe să înțelegem acest lucru, trebuie să începem cu modul în care gândim și ne formăm judecățile de valoare în general. Împărtășim o orientare către adevărul obiectiv, în gândirea noastră, și ne bazăm pe procese raționale de diferențiere binară. Acest lucru ar trebui să ne conducă la o ierarhie obiectivă și reală a idealurilor, mai degrabă decât la o narațiune subiectivă sau produsă social.
Pentru a înțelege acest lucru, este prezentată o istorie a formării adevărului, făcând o distincție între perioadele medievală și modernă, apoi modernă și postmodernă, subliniind gândirea lui Descartes, Rousseau, Hegel, Kierkegaard, Marx, Nietzsche, William James și John Dewey, printre mulți alții. Aceasta conduce la o discuție a adevărului în mâinile postmoderniștilor precum Jacques Derrida, Michel Foucault și Richard Rorty. Scopul este de a urmări mișcările intelectuale care modelează determinarea adevărului și a valorilor, de la individualism la colectivism, de la teoria corespondenței la pragmatism, de la anxietatea cu privire la sens, exprimată în existențialism, și de la marxismul reelaborat pentru aplicații culturale - mișcarea „woke”.
Autorul concluzionează: Adevărul există ca o caracteristică reală și existentă a universului. Este obiectiv, neschimbător și „acolo afară”. Locuiește în Dumnezeu, emană din el și este personificat în Dumnezeu, idealul idealurilor; vârful ierarhiei valorilor pe care noi le percepem, nu le creăm.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)