Recenzii ale cititorilor
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Titlul original:
Global Ecology and Unequal Exchange: Fetishism in a Zero-Sum World
Conținutul cărții:
În societatea modernă, avem tendința de a avea încredere în tehnologie. Dar este conceptul nostru de "tehnologie" în sine o iluzie culturală? Această carte pune în discuție ideea că întreaga umanitate este unită într-o evoluție comună către tehnologii din ce în ce mai eficiente. În schimb, ea susține că tehnologia modernă implică un fel de "joc cu sumă nulă" la nivel global, care implică fluxuri inegale de resurse, ceea ce face posibil ca părțile mai bogate ale societății globale să economisească timp și spațiu în detrimentul oamenilor și al mediului din părțile mai sărace.
Avem tendința să ne gândim la funcționarea mașinilor ca și cum ar fi detașată de relațiile sociale de schimb care fac mașinile posibile din punct de vedere economic și fizic (în anumite domenii). Însă chiar și motorul cu aburi, care a constituit nucleul Revoluției Industriale din Anglia, a fost indisolubil legat de munca sclavilor și de eroziunea solului în plantațiile îndepărtate de bumbac. Chiar și o tehnologie aparent benignă precum căile ferate a economisit istoric timp (și spațiu accesat) în primul rând pentru cei care și le pot permite, dar în detrimentul timpului de muncă și al spațiului natural pierdut pentru alte grupuri sociale cu putere de cumpărare mai mică. Cu alte cuvinte, existența tehnologiei nu este un corn al abundenței care semnifică progresul uman general, ci rezultatul inegal distribuit al transferurilor inegale de resurse pe care știința economică nu este echipată să le perceapă. Tehnologia nu este doar o relație între oameni și mediul lor natural, ci mai ales un mod de organizare a societății umane globale. Încă de la început, ea a fost un fenomen global, care a întrepătruns istoriile politice, economice și de mediu în moduri complexe și inechitabile. Această carte dezvăluie aceste conexiuni complexe și respinge ideea larg răspândită că tehnologia va face lumea durabilă. În schimb, ea sugerează o reformă radicală a banilor, care ar fi la fel de utilă pentru realizarea sustenabilității ca și pentru evitarea colapsului financiar.
Acesta reunește diverse perspective din antropologia economică și de mediu, economia ecologică, ecologia politică, analiza sistemului mondial, teoria fetișismului, semiotica, istoria economică și de mediu și teoria dezvoltării. Principala sa contribuție este o nouă înțelegere a dezvoltării tehnologice și a preocupărilor legate de durabilitatea globală ca probleme de putere și distribuție inegală, care derivă în cele din urmă din logica inerentă a banilor de uz general. Acesta ar trebui să fie de interes pentru studenții și profesioniștii cu o pregătire sau un angajament actual în antropologie, studii de durabilitate, istoria mediului, istorie economică sau studii de dezvoltare.
