China's Political Economy in the XI Jinping Epoch: Domestic and Global Dimensions
Această carte aruncă o privire nouă asupra economiei politice chineze la un moment de inflexiune cheie. Confruntându-se cu un mediu internațional mai competitiv, reforma chineză a trecut de la accentul pus anterior pe liberalizarea economică și descentralizarea politică la o formă mai bine organizată și centralizată de socialism de stat.
Reacția fiscală viguroasă a partidului-stat la criza financiară globală (2008-2009) a lăsat țara cu o infrastructură mult îmbunătățită și cu un sentiment mai mare de siguranță de sine națională. Conducerea centrală mai monocratică și-a dublat eforturile de combatere a sărăciei și a poluării, de promovare a inovării tehnologice și, în același timp, de aplicare riguroasă a consensului ideologic, a loialității politice și a luptei împotriva corupției. Acest lucru a avut loc într-un context internațional de încetinire a comerțului și de reacție naționalistă împotriva „globalizării”, inclusiv polarizarea bilaterală chino-americană.
Deși China s-a numărat printre cei mai fermi susținători și beneficiari ai globalizării, „decuplarea” incipientă a războiului comercial a stimulat mișcarea către autonomie economică și tehnologică. Cu toate acestea, întoarcerea spre interior se confruntă cu un impuls rival către un angajament mai viguros în lume.
Acesta este reprezentat cel mai semnificativ de Inițiativa „Centura și drumul”, care stimulează construcția masivă de infrastructură prin Asia Centrală și periferia maritimă a Asiei de Sud și de Sud-Est. În ciuda încetinirii creșterii și a unei datorii mari, redresarea rapidă după epidemia Covid-19 lasă China într-o poziție economică relativ puternică.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)