Educația primitivă în America de Nord: University of California Publications in American Archaeology and Ethnology, V43, No. 1

Titlul original:

Primitive Education in North America: University of California Publications in American Archaeology and Ethnology, V43, No. 1

Conținutul cărții:

PRIMITIVE EDUCATTON TKT NORTH AMERICA BY GEORGE A. PEXTIXT UNIVERSITY OF CALIFORNIA PRESS BERKELEY AND LOS ANGELES 1946 oli CLI GB IA. PUBLICATIONS IK AMERICAN ARCHAEOIX GY AND EDITORS BERKELEY A. L. KBOEBER, It. BE. LOWIE, It. L. OLSOK Volumul 43, ISTo. 1 7 pp. Iv 1-182 Submitted by editors September 3, 1943 Issued June 1, 1946 Paper, 2. 25 cloth, 3. 50 OF CALIFORNIA PRESS AOT Los IN THB TTCTXTKD STATBB O3T CONTENTS SUCTION PAGE I. INTRODUCERE -..... 1 II. DISCIPLINA 6 III. ROLUL FRATELUI DE MAMĂ 15 Avunculatul.. 17 Fratele mamei ca disciplinator și profesor 18 IV. DISCIPLINA DESPRE SUPERNATURAL 25 Utilizarea măștilor în scopuri disciplinare 28 V, IMITAȚIA VERSUS ÎNVĂȚAREA STIMULATĂ 40 Lauda ca stimulent 47 Bidiculul ca descurajator și ca stimulent 50 Privilegiile maturității 53 VI. FUNCȚIA EDUCATIVĂ A NUMELOR PERSONALE 59 Rolul numelor personale în stimularea ridicolului 60 Numele personale ca recompense de prestigiu 62 Utilizarea numelor în transferul de personalitate 65 VTI. SEMNIFICAȚIA PRIMEI MUȘCĂTURI 75 VIII. CERCETAREA VIZIUNII ȘI SPIRITUL GARDIAN 87 Natura viziunii, 94 IX FORMAREA INTERCEPTĂTORILOR EXTKAMUNDENI 105 Natura intercesorilor extramundani,, 105 Formarea pentru preoție 107 Formarea Shamaai,. 118 X. ARTA POVESTIRII 151 XI. CONSIDERAȚII GENERALE 161 BIBLIOGRAFIE, 165,, 179 EDUCAȚIA PRIMITIVĂ ÎN AMERICA DE NORD DE GEORGE A. PETTITT I.

INTRODUCERE CIVILIZAȚIA este, desigur, o mină de aur de paradoxuri, dar niciunul dintre acestea nu este mai curios decât succesul și presupusul eșec al magnificei experiențe americane în domeniul educației de masă. Succesul sistemului școlar public ar părea să fie evident. Cu excepția unor ușoare reversuri provocate de depresiuni și regresii economice, numărul școlilor publice și al disciplinelor incluse în programele școlare, procentul din fiecare grupă de vârstă care frecventează școlile și durata medie a perioadei de școlarizare individuală au crescut constant. Publicul și-a exprimat satisfacția cu privire la școli și la produsele acestora votând legi din ce în ce mai stricte privind obligativitatea frecventării școlilor, îndemnând tinerii să rămână în școli mult peste limita de vârstă obligatorie și cheltuind cu bucurie sume mari de bani pentru învățământul public. În ciuda acestor dovezi de succes, există o plângere din ce în ce mai vehementă din partea educatorilor de frunte și a profanilor atenți, care susțin că școlile publice au eșuat în responsabilitatea lor de bază, că au umplut mințile tinerilor cu corpuri disparate și fragmentare de cunoștințe menite să completeze viața, fără a-i învăța cum să trăiască nici ca indivizi, nici ca membri ai unei societăți cu înclinații democratice. Critica sistemului școlar, a conținutului cur riculei și a metodelor de predare nu este, desigur, un lucru nou.

Dacă primul critic a apărut înainte sau după prima școală publică și primul profesor, este o întrebare discutabilă. Dar vocea care striga în sălbăticie nu a devenit un cor a eapella până când depresia nu a lovit și tinerii bine școlarizați nu au reușit să își găsească un loc de muncă sau să își întemeieze o familie cu același succes ca părinții și bunicii lor, adesea mai puțin alfabetizați, în vremurile trecute. Puțini oameni au susținut că școlile au fost responsabile pentru șomaj, dar a existat un sentiment larg că condițiile ar fi fost mai bune dacă școlile ar fi predat cel puțin o meserie specifică și că depresia ar fi fost scurtată dacă școlile și-ar fi echipat corespunzător absolvenții pentru a crea locuri de muncă și pentru a continua tradiția de a-și ajuta părinții. Apoi a venit ascensiunea dictatorilor și atacul totalitarismului împotriva idealurilor democratice. Corul s-a umflat până la un cor simfonic...