Efectul Abu Ghraib

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Efectul Abu Ghraib” oferă o perspectivă unică și lămuritoare asupra infamelor fotografii de la Abu Ghraib prin prisma istoriei artei. În timp ce unii cititori apreciază profunzimea și perspicacitatea analizei sale, alții consideră că nu este pe măsura așteptărilor lor în ceea ce privește narațiunile conducerii legate de incidentele din Irak.

Cartea oferă o examinare strălucită a fotografiilor Abu Ghraib în contextul istoriei artei, oferind o perspectivă rafinată care depășește analiza politică tradițională. Cartea a contribuit la discursul popular și prezintă o modalitate atentă de înțelegere a imaginilor tulburătoare.

Unii cititori au considerat că această carte nu a răspuns nevoilor lor specifice, în special cei care căutau relatări legate de conducere în timpul incidentelor de la Abu Ghraib. Aceștia au considerat că a ratat ținta în abordarea contextului istoric direct legat de leadership.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Abu Ghraib Effect

Conținutul cărții:

Fotografiile torturii de la închisoarea Abu Ghraib au stârnit o condamnare mondială - sau nu? Sondajele de opinie au arătat că majoritatea cetățenilor din Statele Unite nu au fost impresionați de aceste imagini. Un motiv pentru această relativă lipsă de revoltă publică poate fi natura fotografiilor de la Abu Ghraib în sine și ceea ce Stephen F. Eisenman numește „efectul Abu Ghraib”. Eisenman afirmă că, arătând prizonieri care se implică în acte sexuale, fotografiile îi fac pe bărbați să pară participanți entuziaști la propriile lor interogatorii și torturi. Mai mult, aceste scene repetă un stereotip străvechi: „formula patosului”, în care victimele războiului sunt arătate bucurându-se de propria lor pedeapsă.

În această analiză extrem de originală, Eisenman arată formula pathos la lucru în fotografiile de la Abu Ghraib și descrie lunga sa istorie, explorând apariția motivului în arta imperială greacă și romană, în sculptura și pictura lui Michelangelo și în picturile baroce ale sfinților și martirilor. Autorul descrie, de asemenea, istoria la fel de lungă a protestului artistic împotriva formulei de către artiști atât de diferiți precum William Hogarth, Francisco Goya, Pablo Picasso, Ben Shahn și Leon Golub.

Efectul Abu Ghraib dezvăluie modul în care formula pathos a atenuat reacțiile publicului la imaginile de tortură și, de asemenea, îndeamnă la o utilizare mai eficientă a imaginilor politice în lupta împotriva așa-numitului "război împotriva terorismului".

"Conceptele și întrebările lui Eisenman constituie un discurs provocator despre politică și artă." -- A rt in America.

"Acest volum strălucit argumentat ar trebui să fie citit de toți istoricii de artă." -- Art Book.

" The Abu Ghraib Effect... traversează un teren revoluționar în deslușirea funcției metaforei artistice în justificarea puterii imperialiste." -- M edia-Culture Review.