Elusive Peace: Percepțiile educatorilor ugandezi pentru pace

Titlul original:

Elusive Peace: Perceptions of Ugandan Peace Educators

Conținutul cărții:

Prima dată am descoperit termenul "Natura evazivă a păcii" dintr-un articol al educatorului israelian Daniel Bar-Tal. De ce a fost Bar-Tal atât de ezitant cu privire la educația pentru pace? Raționamentul său era un rezultat al anilor în care a dezvoltat programe de educație pentru pace. El a spus: "Educația pentru pace este foarte diferită de majoritatea materiilor predate în școli. Pentru că grupurile și indivizii proiectează asupra conceptului de educație pentru pace viziunea lor particulară asupra unei societăți dezirabile, a mijloacelor de a o realiza și a rolului școlii în această misiune. Consecința acestei proiecții personale este starea foarte multifațetată a educației pentru pace pe care o vedem în prezent. Astfel, în comparație cu alte domenii ale cunoașterii, educația pentru pace este, prin natura sa, evazivă." (Daniel Bar-Tal).

Sunt de acord cu concluzia lui Bar-Tal, bazată pe munca mea ca cercetător și dezvoltator de programe de educație pentru pace. Munca mea în nordul Ugandei a confirmat această natură evazivă a păcii. Au existat atât de multe provocări care au împiedicat punerea în aplicare și dobândirea conceptelor de pace în Uganda. Aceste provocări și bariere în calea păcii și a înțelegerii naturii sale, după cum veți descoperi în paginile acestei cărți, devin, din păcate, universale. Această carte explorează experiențele și percepțiile educatorilor pentru pace ugandezi în eforturile lor de a se implica în dezvoltarea și punerea în aplicare a unui curriculum elaborat la nivel local.

Schimbările geopolitice și economice care afectează acum chiar și țările care au fost odată pașnice și democratice fac extrem de dificilă obținerea păcii generale chiar și în cadrul acestor națiuni. Regretatul Kofi Annan, cel de-al șaptelea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite și co-recipient al Premiului Nobel pentru Pace 2001, a empatizat cu aceste schimbări care fac pacea de neatins în prezent. El a scris: "Într-un fel, provocările sunt chiar mai descurajatoare decât erau la apogeul Războiului Rece. Nu numai că ne confruntăm în continuare cu amenințări nucleare grave, dar aceste amenințări sunt agravate de dezvoltarea de noi arme, de noi violențe în interiorul statelor și de noi provocări la adresa statului de drept".

Așadar, ce trebuie să facem? Renunțăm la educarea elevilor cu privire la pace? Eu nu cred acest lucru. Încă mai cred cu Edward Everett, care a spus: "Educația este o mai bună garanție a libertății decât o armată permanentă". Sunt convins că educația pentru pace este, de asemenea, cea mai bună garanție nu numai a libertății, ci și a libertății, democrației și dezvoltării unor societăți pașnice în întreaga lume.