Epoca Paradisului: Creștinătatea de la Rusalii la primul mileniu

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Epoca Paradisului” a Părintelui John Strickland oferă o prezentare cuprinzătoare, dar accesibilă a primului mileniu al creștinismului dintr-o perspectivă ortodoxă. Cititorii îi laudă profunzimea, stilul narativ captivant și modul în care împletește evenimentele istorice cu perspectivele teologice. Cu toate acestea, unii consideră cartea densă și lipsită de suficiente referințe academice, ceea ce o face dificilă pentru cititorii ocazionali și pentru cei nefamiliarizați cu subiectul.

⬤ Bine scrisă și informativă
⬤ perspectivă ortodoxă unică asupra istoriei creștinismului
⬤ combină perspective istorice și teologice
⬤ narațiune extrem de captivantă
⬤ servește ca o resursă educațională valoroasă
⬤ încurajează înțelegerea mai profundă a creștinismului timpuriu.

⬤ Densă și complexă, potențial copleșitoare pentru cititorii ocazionali
⬤ nu conține suficiente note de subsol și bibliografie pentru o verificare academică
⬤ ar putea beneficia de ilustrații și hărți
⬤ unii cititori au întâmpinat dificultăți în urmărirea narațiunii.

(pe baza a 21 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Age of Paradise: Christendom from Pentecost to the First Millennium

Conținutul cărții:

Înainte de a exista Occidentul, a existat creștinătatea. Această carte spune povestea modului în care au apărut ambele.

(din Introducere). Epoca Paradisului este prima dintr-o proiectată istorie în patru volume a creștinătății, o civilizație cu o cultură de sprijin care a dat naștere la ceea ce numim acum Occident. Într-un moment de interes reînnoit pentru viitorul culturii occidentale, autorul John Strickland, un cercetător, profesor și preot ortodox, oferă o viziune înrădăcinată în trecutul profund al primului mileniu.

În centrul poveștii sale se află cultura paradisiacă a Bisericii primare, o experiență a lumii în care Împărăția cerurilor era tangibilă și familiară. Bazându-se nu numai pe cult și teologie, ci și pe politica de stat și artă, autorul dezvăluie caracterul remarcabil de afirmativ pe care cultura occidentală l-a avut cândva sub influența creștinismului, în special a creștinătății orientale, care a servit Occidentului nu numai ca leagăn, ci și ca tutore și gardian.