Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o perspectivă filozofică și atentă asupra benzilor desenate, oferind argumente care susțin valoarea lor artistică fără a fi condescendente. Deși este în general bine primită pentru scrisul captivant și comentariile pătrunzătoare despre mediu, unii cititori găsesc greșeli în definiția sa îngustă a benzilor desenate și în anumite digresiuni filosofice.
Avantaje:Scriere captivantă și ușor de citit, argumente bine gândite care susțin benzile desenate ca formă de artă, oferă perspective valoroase pentru istoria benzilor desenate, abordare fără condescendență a subiectului.
Dezavantaje:Ocazional, pasaje filosofice meandrice, definiție îngustă a benzilor desenate care poate trece cu vederea inovațiile, discuție limitată a diferitelor reprezentări ale gândirii în benzile desenate.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Aesthetics of Comics
Conținutul cărții:
De la The Far Side a lui Gary Larson la Krazy Kat a lui George Herriman, benzile desenate au două caracteristici definitorii evidente. Acestea sunt narațiuni vizuale, folosind atât cuvinte, cât și imagini pentru a spune povești, și folosesc baloane de cuvinte pentru a reprezenta vorbirea și gândirea personajelor descrise. Istoricii artei au studiat artefacte vizuale din toate culturile.
Recent, istoricii culturii au acordat o atenție deosebită filmelor. Cu toate acestea, banda desenată, o formă de artă cunoscută de toată lumea, nu a fost încă prea studiată de esteticieni sau de istoricii artei. Aceasta este prima analiză filosofică completă a benzii desenate.
Distinsul filosof David Carrier analizează benzile desenate populare americane și japoneze pentru a identifica și rezolva problemele estetice pe care le ridică benzile desenate și pentru a explica relația acestui gen artistic cu alte forme de artă vizuală. El urmărește utilizarea baloanelor de vorbire și gândire până la începutul artei renascentiste și susține că balonul de vorbire definește benzile desenate nu ca o formă de artă pur vizuală sau strict verbală, ci ca ceva radical nou. Benzi desenate, susține el, sunt în esență o artă compozită care, atunci când reușește, combină perfect elementele verbale și vizuale.
Carrier analizează modul în care publicul interpretează benzile desenate și contrastează interpretarea benzilor desenate și a altor imagini din cultura de masă cu cea a artei vizuale a vechilor maeștri. Sensul din spatele benzii desenate poate fi înțeles imediat de către cititorul obișnuit, în timp ce o operă de artă de muzeu poate fi interpretată pe deplin doar de către cercetătorii familiarizați cu istoria și contextul din spatele picturii. În cele din urmă, Carrier leagă benzile desenate de istoria artei. În cele din urmă, analiza lui Carrier asupra benzilor desenate arată de ce această artă populară este demnă de studiu filosofic și dovedește că o mai bună înțelegere a benzilor desenate ne va ajuta să înțelegem mai bine istoria artei.
