Etica colectării datelor personale în relațiile internaționale: Inclusionismul în vremea lui Covid-19

Titlul original:

The Ethics of Personal Data Collection in International Relations: Inclusionism in the Time of Covid-19

Conținutul cărții:

Relevanța acestui volum poate fi explicată, în primul rând, într-o perioadă de pierderi de vieți fără precedent în fiecare zi în întreaga lume. Datele, care sunt adesea incomplete și înșelătoare, arată totuși că statul este deficitar și neglijent în ceea ce privește răspunsul său la nevoile sociale de asistență medicală. Acest volum atestă faptul că problemele urgente de sănătate publică la nivel mondial sunt mereu prezente ca subiecte de discurs și dezbatere socială în statele dezvoltate și în curs de dezvoltare. Mai mult decât atât, pandemia COVID-19 face ca omisiunea analizei eticii colectării datelor personale în literatura de relații internaționale să fie și mai evidentă, având în vedere creșterea urmăririi contactelor și utilizarea sporită a aplicațiilor de telefonie mobilă pentru urmărirea cetățenilor de către state și întreprinderi din întreaga lume, după cum explică capitolele din acest volum care analizează răspunsurile la COVID-19 în Iran și Taiwan.

Din acest motiv, este necesar un dialog între cercetare și practică pentru a identifica modalități de abordare a acestor provocări emergente la nivel conceptual, economic, juridic, politic și social. Perspectivele cercetătorilor și experiența practicienilor trebuie să se unească pentru a duce discuția mai departe. Ca răspuns la această pledoarie, o comunitate de cercetători-practicieni rămâne în dialog după două ateliere Bosch la Universitatea din New York pentru a defini conținutul studiilor de caz din acest volum. Responsabilitatea acestei comunități de cercetători-practicieni este de a se confrunta cu probleme specifice care definesc starea disciplinei în etica colectării datelor personale. Studiile de caz, inclusiv utilizarea proeminentă a platformelor de crowd-mapping și a aplicațiilor de telefonie mobilă, documentează preocupările juridice și legate de drepturile omului în zonele îndepărtate. Cercetarea pe teren se referă la cazuri care variază de la o analiză a răspunsului Iranului la pandemia COVID-19 la exploatarea colectării de date cu caracter personal pentru perpetuarea sclaviei moderne prin intermediul lagărelor de reeducare din Republica Populară Chineză până la poveștile de crowd-mapping ale abuzurilor fizice în spațiile publice de către Safecity în India.

Accentul pus pe etica colectării datelor personale în acest volum editat prin diverse studii de caz este de a aduce rasa și genul în prim-plan încă o dată ca lentile de înțelegere a relațiilor internaționale. Mitul fondării relațiilor internaționale în 1919, analizat de Acharya și Buzan (2019) un secol mai târziu, este unul care estompează influența relațiilor rasiale, precum și a genului în dezvoltarea timpurie a disciplinei la mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Aceste studii de caz extind modul în care înțelegem relațiile internaționale în Occident și, la fel de important, în spațiul non-occidental, având în vedere țările care sunt subiecte de analiză: China, Iran, Taiwan și India, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite. Pe măsură ce contribuitorii se concentrează pe relevanța rasei și a genului în toate cazurile, acest volum subliniază preocupările noastre cu privire la viitorul democrației în fața valului în creștere al autoritarismului din întreaga lume. Situația dificilă a celei mai mari și mai plurale democrații din lume, India, sub guvernul Modi, natura din ce în ce mai agresivă a Chinei sub președintele Xi Jinping, precum și provocarea Trumpismului în Statele Unite fac ca aceste preocupări, care plasează iliberalismul în centrul evoluțiilor, să fie atât urgente, cât și oportune.