Etica islamică tradițională: Conceptul de virtute și implicațiile sale pentru drepturile omului contemporan

Titlul original:

Traditional Islamic Ethics: The Concept of Virtue and its Implications for Contemporary Human Rights

Conținutul cărții:

"Etica islamică tradițională: Conceptul de virtute și implicațiile sale pentru drepturile omului" se concentrează pe tema Islamului și modernității și a Islamului și drepturilor omului, un subiect care a devenit popular și relevant odată cu creșterea globalizării și interesul pentru extremismul islamic și drepturile omului. Această carte se distinge prin faptul că operează în cadrul școlii tradiționale de gândire sau al "tradiționalismului islamic". În acest sens, se bazează pe tradiția spirituală și intelectuală a islamului, veche de 1400 de ani, și pe înțelegerea sa a eticii și virtuții, împreună cu adevărul, dreptatea, libertatea și egalitatea. Această carte susține că abordarea premodernă a islamului este indispensabilă în crearea unui model organic și integral al drepturilor omului pentru musulmani.

Prima secțiune susține că actuala înțelegere și punere în aplicare a drepturilor omului la nivel internațional trebuie să fie mai flexibilă și mai incluzivă dacă își propune cu adevărat să aibă un domeniu de aplicare universal; acest lucru se datorează faptului că "Declarația Universală" și ramificațiile sale sunt încă susținute de principii secular-liberale și, prin urmare, sunt în dezacord cu alte tradiții culturale. În acest scop, această secțiune explorează critic istoriile populare privind drepturile omului și teoriile etice contemporane care încearcă să justifice drepturile omului. A doua secțiune a acestei cărți oferă o prezentare generală a subiectului "Islamul și drepturile omului". După explicarea unora dintre principalele probleme, această secțiune examinează diferitele soluții oferite de academicienii și cercetătorii musulmani, concentrându-se pe patru tipuri diferite de răspunsuri musulmane la modernitate și drepturile omului: liberal, progresist, tradițional și fundamentalist. Aceasta concluzionează că există "spații de convergență" între etica modernă-liberală și etica tradițională islamică a virtuților, susținând în același timp că există și diferențe fundamentale și că aceste diferențe ar trebui salutate de teoreticienii și susținătorii drepturilor omului.

Cartea se adresează în primul rând studenților postuniversitari și cadrelor universitare din domeniile drepturilor omului, filosofiei etice și studiilor islamice (gândirea islamică modernă, sufismul, teologia islamică, filosofia islamică și tradiționalismul). De asemenea, cartea se va adresa tuturor celor interesați de tema Islamului și modernității în general și a Islamului și drepturilor omului în special.