Evanghelia ca revoluție socială: Rolul bisericii în transformarea societății

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o resursă semnificativă pentru credincioșii evanghelici, subliniind importanța abordării sărăciei ca principiu central al creștinismului. Cartea combină perspectivele teologice cu acțiunea socială, în special în contextul Africii de Sud, și servește ca o chemare la acțiune pentru evanghelici, pentru a se implica activ în reducerea sărăciei.

⬤ Perspective biblice bine documentate și articulate cu privire la sărăcie
⬤ încurajează acțiunea evanghelică în abordarea sărăciei
⬤ oferă o analiză detaliată a textelor biblice relevante
⬤ ultimul capitol oferă exemple practice de eforturi evanghelice în Africa de Sud.

Utilizarea de către carte a unui număr mare de date și referințe academice poate fi copleșitoare pentru unii cititori; poate părea prea detaliată și complexă pentru cei care nu sunt familiarizați cu literatura academică.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Gospel as Social Revolution: The role of the church in the transformation of society

Conținutul cărții:

Lumea este un loc distrus - o simțim și tânjim ca lucrurile să se schimbe. Această carte conține câteva încurajări care plasează biserica și pe toți urmașii lui Isus în centrul încercării de a afla cum să promoveze adevărata schimbare, atât spirituală, cât și fizică. Îi pasă lui Dumnezeu de lipsa de speranță resimțită de miliarde de oameni care trăiesc într-o sărăcie disperată? Au urmașii lui Isus un mandat de a se implica în sărăcie, care decurge dintr-un centru motivat de Evanghelie? Dacă da, cum arată acesta?

Scopul acestei cărți este de a contribui la discuția privind rolul pe care lupta împotriva sărăciei ar trebui să îl joace în misiunea bisericii. Ea ia în considerare istoria evanghelică deoarece evanghelicii moderni se împotrivesc adesea activităților legate de transformarea socială deoarece acestea nu par a fi legate de proclamarea Evangheliei. Din punct de vedere istoric, evanghelicii au considerat acest lucru în mod diferit. Și există motive pentru care evanghelicii moderni au tratat angajamentul social ca pe un spațiu rezervat guvernului sau altor grupuri non-profit, promovând astfel un tip de dualism care spintecă Evanghelia și lasă lumea prinsă în răul și dezbinarea sa. Aceasta nu este o opțiune pentru urmașii lui Isus și va fi explorată în detaliu.

Dar istoria este doar un ghid. Scriptura vorbește cu voce tare despre inima lui Dumnezeu pentru cei săraci și despre modul în care aceasta ar trebui să modeleze comportamentul poporului Său. Capitolul trei trasează o călătorie prin Scriptură care oferă structură și putere discuției generale. Apoi, capitolul 4 este o scufundare adâncă în capitolul 2 din Iacov pentru o explorare "fără bariere" a credinței. Discuția folosește principii socio-retorice care ar putea fi prea academice pentru unii, dar merită totuși să fie parcurse. Argumentele lui Iacov sunt directe și rămân la fel de puternice acum ca și acum aproape două mii de ani. Credința lipsită de fapte corespunzătoare nu este o credință vie.

Capitolul 5 conține o discuție teologică ca cadru pentru activitatea bisericii. Cum poate o biserică locală să ia în considerare lucrarea Duhului, deja activă și în mișcare în comunitățile locale, și apoi să i se alăture? Cum arată chiar acest lucru? Modelul care prinde contur formează un angajament continuu în comunitate. După un scurt rezumat al materialului abordat până acum, cartea se încheie cu o examinare a modului în care bunele intenții au eșuat într-un context sud-african și a modului în care ar putea arăta un angajament adecvat în viitor. Este promovat un model prin care liderii bisericilor locale ar putea formula o abordare congregațională a misiunii, în special în ceea ce privește implicarea în nevoile celor săraci ca un mandat al avansării Evangheliei. Dacă se aplică principiile din această carte, ceea ce ar trebui să se întâmple este o avansare puternică a Evangheliei de către biserică, pe măsură ce aceasta răspunde nevoilor celor săraci.

Să fie așa.