Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o examinare aprofundată a scenei muzicale din anii 1960 din Los Angeles, concentrându-se în special pe Beach Boys, dar explorând și diverși alți artiști influenți. Cititorii apreciază poveștile detaliate și conexiunile făcute de-a lungul narațiunii, deși unii consideră stilul de scriere ciudat și autorul ocazional grosolan.
Avantaje:Cartea este bine documentată și plină de povești captivante despre muzicieni emblematici din anii '60, beneficiind în mod special de cei pasionați de această epocă muzicală. Cititorii au remarcat capacitatea sa de a inspira nostalgie și de a oferi o perspectivă mai profundă asupra relațiilor și interacțiunilor dintre artiști. Mulți recenzenți au lăudat capacitatea autorului de a lega diferite elemente ale istoriei muzicii într-o manieră captivantă.
Dezavantaje:Criticii au evidențiat probleme legate de stilul de scriere, cum ar fi frazarea repetitivă și utilizarea unui limbaj vulgar, care au diminuat experiența de lectură. În plus, unii cititori au considerat că s-a concentrat prea mult pe Beach Boys, în detrimentul menționării unor acte la fel de semnificative. Narațiunea a fost, de asemenea, descrisă ca fiind uneori dezarticulată, ceea ce ar putea fi iritant pentru anumiți cititori.
(pe baza a 58 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Everybody Had an Ocean: Music and Mayhem in 1960s Los Angeles
Conținutul cărții:
"Excelentă istorie socială... o relatare indispensabilă a unei epoci de frumusețe și teroare." -- Kirkus Reviews, recenzie cu stele.
O epopee modernă a luptelor dintre inocență și cinism, bucurie și teroare
Los Angeles-ul anilor 1960 a oferit lumii unele dintre cele mai bune piese muzicale din istoria rock 'n' roll-ului: "California Dreamin'" de Mamas and the Papas, "Mr. Tambourine Man" de Byrds și "Good Vibrations" de Beach Boys, un cântec care rezuma magnific bucuria și frumusețea epocii în trei minute și jumătate.
Dar distracția, distracția și distracția muzicii aveau și un revers întunecat, o legătură între tinerii muzicieni naivi și dependenții care au exploatat etosul deceniului de pace, dragoste și flori, toate alimentate de sex, droguri și succes peste noapte. Un superstar al muzicii surf a subvenționat, fără să vrea, răpirea lui Frank Sinatra Jr. Cântărețul texan Bobby Fuller, transplantat în Texas, ar fi putut fi ucis de mafie în ceea ce este încă un caz nerezolvat. Iar după ce l-a auzit cântând pe Charlie Manson, Neil Young l-a recomandat președintelui Warner Bros. Records. Respingerea finală a lui Manson de către industria muzicală a condus probabil la crimele infame care au șocat o națiune.
Everybody Had an Ocean este o cronică a migrației industriei rock 'n' roll în California de Sud și a modului în care artiștii au prosperat acolo. Distribuția personajelor este uimitoare - Brian și Dennis Wilson de la Beach Boys, Jan și Dean, excentricul producător Phil Spector, Cass Elliot, Sam Cooke, Ike și Tina Turner, Joni Mitchell și mulți alții - iar poveștile lor formează o epopee modernă a luptelor dintre inocență și cinism, bucurie și teroare.
Nu veți mai auzi niciodată acea muzică frumoasă în același mod.
