Evitați ziua: O nouă nonficțiune în două mișcări

Recenzii ale cititorilor

Recenziile pentru „Evitați ziua” descriu o carte polarizantă care stârnește reacții puternice din partea cititorilor. Unii îi laudă proza imaginativă, umorul și stilul narativ unic care îmbină memoriile personale cu comentariile culturale. Alții o critică pentru lipsa unei intrigi clare și pentru autoindulgență excesivă. În general, cititorii o consideră fie o experiență captivantă, cerebrală, fie o lectură frustrantă, fără scop.

⬤ Proză imaginativă și inventivă, cu o scriitură frumoasă.
⬤ Umor și un stil narativ captivant, nebunesc.
⬤ Un conținut unic și original care oferă un amestec de memorii, istorie și perspective culturale.
⬤ Explorarea profundă a unor teme precum conectivitatea și natura realității.
⬤ Utilizarea bogată a referințelor și erudiției culturii pop, în special în ceea ce îl privește pe Bela Bartok.

⬤ Lipsa unui complot clar sau a unei structuri narative coerente.
⬤ Considerat de unii ca fiind prea autoindulgent și fără scop.
⬤ Potențial alienant datorită naturii sale dense și complexe.
⬤ Dramele personale pot părea generice sau nerezolvate pentru unii cititori.
⬤ Unii recenzenți au considerat că lectura este obositoare sau frustrantă.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Avoid the Day: A New Nonfiction in Two Movements

Conținutul cărții:

"Evitați ziua mi se pare cu adevărat că împinge memorialistica nonfiction cât de departe poate merge fără să se prăbușească într-o singularitate și nu mai am cuvinte. Va trebui doar să o citiți." -Helen Macdonald, autoarea cărții H is for Hawk

Un act suprarealist, la înălțime, de nonficțiune narativă care redefinește genul, Evitați ziua este în parte poveste polițistă, în parte memorii și în parte meditație asupra sensului vieții - toate povestite cu un puls întunecat de groază existențială. Ceea ce rezultă este un studiu de neuitat al mortalității și al călătoriei artistului.

Căutând să răspundă misterului unui manuscris dispărut al lui B la Bart k și folosindu-se de investigație pentru a evita patul de moarte al tatălui său, Jay Kirk, scriitor premiat de reviste, pleacă în Transilvania, mergând în aceleași sate în care "Maestrul", ca un vampir în căutare de plasmă proaspătă, își găsise noul material în muzica populară a țăranilor. Cu aceste cântece furate, Bart k a redefinit muzica în secolul al XX-lea. Kirk, care caută și el să își reînnoiască scrisul, găsește inspirație în metodele neortodoxe ale compozitorului, dar începe să își piardă legătura atunci când se vede pe sine în cea mai întunecată și mai personală operă a lui Bart k, Cantata Profana, care se învârte în jurul blestemului dintre tați și fii.

După un episod aproape psihotic sub vraja lui Bart K, autorul se trezește brusc pe o croazieră eco-turistică de lux în Arctica. Acolo, însoțiți de un vechi prieten, acum realizator de documentare, cei doi decid să renunțe la documentar și să facă în schimb un film de groază - filmat sub nasul pasagerilor și al echipajului care nu bănuiesc nimic. Interpretând unul dintre personajele principale, care se află în mod inexplicabil blocat pe o navă aflată la capătul lumii, singur și sub influența soarelui de la miezul nopții, Kirk se pierde în propriul labirint cerebral, luptându-se să răspundă la cea mai chinuitoare întrebare a sa: putem găsi un sens în experiență?