Evoluția sufletului sensibil: Învățarea și originile conștiinței

Recenzii ale cititorilor

Recenzile subliniază faptul că această carte este o explorare cuprinzătoare a conștiinței, combinând o prezentare istorică cu teoriile moderne și propunând o perspectivă nouă asupra experienței subiective. În timp ce unii cititori au apreciat profunzimea și perspectivele sale, alții au remarcat probleme legate de starea fizică a cărții la livrare.

⬤ Tratează pe larg subiectul conștiinței
⬤ oferă un context istoric aprofundat
⬤ prezintă idei inovatoare cu privire la conștiință ca mod de a fi
⬤ abordează atât perspective filosofice, cât și științifice.

Unele exemplare fizice au fost livrate în condiții mai puțin perfecte, cu probleme precum pete.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Evolution of the Sensitive Soul: Learning and the Origins of Consciousness

Conținutul cărții:

O nouă teorie despre originile conștiinței care consideră că învățarea a fost forța motrice în tranziția evolutivă către conștiința de bază.

Ce a marcat tranziția evolutivă de la organismele lipsite de conștiință la cele cu conștiință - la experiența subiectivă minimă sau, așa cum a descris-o Aristotel, „sufletul sensibil”? În această carte, Simona Ginsburg și Eva Jablonka propun o nouă teorie cu privire la originea conștiinței, care consideră învățarea drept forța motrice a tranziției către conștiința de bază. Folosind o metodologie similară celei utilizate de oamenii de știință atunci când au identificat tranziția de la non-viață la viață, Ginsburg și Jablonka sugerează un set de criterii, identifică un marker pentru tranziția la conștiința minimă și explorează implicațiile biologice, psihologice și filosofice de mare anvergură.

După prezentarea fundamentelor istorice, neurobiologice și filosofice ale analizei lor, Ginsburg și Jablonka propun că markerul evolutiv al conștiinței de bază sau minime este o formă complexă de învățare asociativă, pe care o numesc învățare asociativă nelimitată (UAL). UAL permite unui organism să atribuie valoare motivațională unui stimul sau unei acțiuni noi, compuse, care nu induce reflexe, și să o utilizeze ca bază pentru învățarea viitoare. Învățarea asociativă, susțin Ginsburg și Jablonka, a condus la explozia cambriană și la diversificarea masivă a organismelor. În cele din urmă, Ginsburg și Jablonka propun limbajul simbolic ca un tip similar de marker pentru tranziția evolutivă către raționalitatea umană - către "sufletul rațional" al lui Aristotel.