Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o antologie bine selectată de eseuri filosofice privind argumentul lui Frank Jackson referitor la problema cunoașterii, ilustrată de cazul lui Mary. Deși cuprinde discuții de înaltă calitate din partea filosofilor profesioniști, ea suferă din cauza limbajului prea complex și a lipsei perspectivelor interdisciplinare, în special din partea neuroștiințelor.
Avantaje:⬤ Antologie aleasă de experți
⬤ eseuri de înaltă calitate, pătrunzătoare
⬤ explorare cuprinzătoare a argumentului lui Frank Jackson
⬤ oferă o apreciere clară a problemelor complexe.
Dezavantaje:⬤ Utilizarea excesivă a unui vocabular complicat
⬤ omiterea semnificativă a perspectivelor neuroștiințifice
⬤ lipsa diversității autorilor
⬤ unele lucrări relevante importante nu sunt incluse.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
There's Something about Mary: Essays on Phenomenal Consciousness and Frank Jackson's Knowledge Argument
Conținutul cărții:
În celebrul experiment de gândire al lui Frank Jackson, Mary este închisă într-o cameră alb-negru și educată prin cărți alb-negru și prelegeri la un televizor alb-negru. În acest fel, ea învață tot ce este de știut despre lumea fizică.
Dacă fizicalismul - doctrina conform căreia totul este fizic - este adevărat, atunci Mary pare să știe tot ce este de știut. Ce se întâmplă atunci când iese din camera ei alb-negru și vede culoarea roșie pentru prima dată? Argumentul cunoașterii lui Jackson spune că Mary ajunge să cunoască un fapt nou despre culoare și că, prin urmare, fizicalismul este fals. Argumentul cunoașterii rămâne unul dintre cele mai controversate și importante argumente din filosofia contemporană.
There's Something About Mary - prima carte dedicată exclusiv acestui argument - reunește principalele eseuri în care Jackson își prezintă (și ulterior respinge) argumentul, împreună cu răspunsurile cheie ale altor filosofi. Aceste răspunsuri sunt organizate în jurul unei serii de întrebări: Învață Mary ceva nou? Dobândește doar know-how (ipoteza capacității) sau doar se familiarizează cu ceva ce știa anterior (ipoteza cunoașterii)? Învață ea un fapt cu adevărat nou sau un fapt vechi deghizat? Și, în cele din urmă, cunoaște ea cu adevărat toate faptele fizice înainte de eliberare sau este aceasta o "descriere greșită"? Argumentele prezentate în această colecție cuprinzătoare au implicații importante pentru filosofia minții și studiul conștiinței.
