Evaluare:
Cartea discută istoria militară unică a membrilor Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (LDS), de la fondarea lor până în istoria recentă. Ea evidențiază implicarea lor în diverse angajamente militare, milițiile organizate și relația bisericii cu armata SUA. Deși cartea oferă perspective pătrunzătoare și umple o nișă în istoria militară, este criticată pentru concentrarea sa îngustă și pentru erorile din text.
Avantaje:⬤ Prezentare generală bine scrisă și echilibrată a istoriei militare mormone
⬤ oferă perspective unice asupra relației dintre credințele religioase și serviciul militar
⬤ relatări detaliate ale unităților militare compuse din membri LDS
⬤ include subiecte importante precum Legiunea Nauvoo și Batalionul Mormon
⬤ prezintă o narațiune clară a evenimentelor militare legate de Biserica LDS.
⬤ Accent restrâns, lipsit de experiențe individuale detaliate ale membrilor bisericii
⬤ numeroase erori gramaticale și tipografice
⬤ unele argumente istorice ar putea necesita o analiză mai amănunțită
⬤ secțiunea centrală de fotografii/imagini ar fi beneficiat de culoare, iar unele subiecte, cum ar fi anumite implicări militare, nu au fost acoperite în detaliu.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
The Mormon Military Experience: 1938 to the Cold War
Experiența militară a mormonilor este unică în istoria americană. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (LDS) este singura confesiune care a desfășurat unități militare pentru propriul sprijin și scop, mai degrabă decât pentru interesele naționale, un efort care a început în Missouri în 1838 și a durat până la Războiul Hispano-American din 1898. Cu toate acestea, începând cu Primul Război Mondial, excepționalismul militar al Bisericii LDS s-a estompat, iar soldații mormoni au ajuns să servească interesele naționale ca cetățeni loiali, alături de concetățenii lor americani. The Mormon Military Experience: 1838 to the Cold War este prima carte care prezintă o perspectivă istorică a experienței militare mormone. Sherman Fleek și Robert Freeman spun această poveste unică despre modul în care Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă a experimentat războiul și serviciul militar și despre învățăturile lor privind participarea la conflictele armate.
Relația distinctă dintre viața religioasă și serviciul militar a Bisericii LDS își are rădăcinile în adeziunea sa la Cartea lui Mormon și în doctrina sa unică bazată pe revelațiile antice și apoi moderne ale liderilor bisericii. Excepționalismul religios și cel militar au mers mână în mână în secolul al XIX-lea, când liderii Bisericii LDS dictau când și cum să servească membrii în conflictele armate. Milițienii mormoni au fost adesea mai loiali intereselor Bisericii și îndrumării liderilor LDS decât politicii guvernamentale, de la adunarea Batalionului Mormon în timpul războiului din Mexic până la orchestrarea efortului armat în timpul războiului din Utah din 1857-58. În Utah, sfinții au sprijinit politica Bisericii în timpul războaielor cu indienii și au servit ca voluntari în Războiul Civil în vest, dar au fost sfătuiți de liderii Bisericii să nu servească în campaniile sângeroase din est.
Deși liderii LDS au adaptat uneori practicile și politicile bisericii pentru a sprijini obiectivele naționale, au existat și ocazii în care unitățile de miliție mormone au sfidat forțele militare statale și federale, uneori până la luptă deschisă. Nicio altă confesiune americană nu a făcut acest lucru. Aceasta este o poveste despre schimbarea loialității: pe măsură ce Biserica LDS s-a transformat dintr-o mișcare religioasă personalistă aflată la marginea societății într-un pilon principal al vieții religioase și politice americane, mormonii au trecut de la lupta împotriva armatei americane la slujirea cu distincție în cadrul acesteia.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)