Expresivitatea corpului și divergența dintre medicina greacă și cea chineză

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Expresivitatea corpului” de Shigehisa Kuriyama explorează perspectivele contrastante ale medicinei occidentale și chineze, oferind o perspectivă asupra modului în care mediile culturale modelează noțiunile de corp. Cartea combină analiza istorică cu discursul filosofic, adresându-se unui public larg, inclusiv celor nefamiliarizați cu conceptele medicale.

Bine scrisă și accesibilă, cartea oferă o perspectivă profundă asupra medicinei orientale și occidentale, subliniind diferențele culturale în înțelegerea corpului. Autorul demonstrează o cunoaștere impresionantă a contextelor istorice și filosofice, făcându-l o lectură convingătoare atât pentru academicieni, cât și pentru cititorii generali. Mulți recenzenți au subliniat că este o carte care provoacă la reflecție, plină de idei și potențial transformatoare pentru percepția cititorilor asupra medicinei.

Unii cititori au găsit vocabularul dificil și cartea oarecum tehnică, indicând necesitatea unui dicționar. În plus, câțiva recenzenți și-au exprimat dorința pentru mai multe aplicații practice relevante pentru practicile contemporane. Au existat critici cu privire la lipsa explorării anumitor influențe asupra medicinei chineze, care ar fi putut îmbogăți analiza comparativă.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Expressiveness of the Body and the Divergence of Greek and Chinese Medicine

Conținutul cărții:

O meditație asupra corpului uman așa cum a fost descris de grecii clasici și de chinezii antici. În centrul istoriei medicale se află o enigmă profundă.

Presupunem cu ușurință că adevărata structură și funcționarea corpului uman sunt aceleași peste tot, o realitate universală. Dar apoi privim în trecut și simțul nostru al realității se clatină: relatările despre corp din diverse tradiții medicale par adesea să descrie lumi reciproc străine, aproape fără legătură între ele. Expresivitatea corpului meditează asupra contrastelor dintre corpul uman descris în medicina greacă clasică și corpul așa cum era el imaginat de medicii din China antică.

Ea se întreabă cum a ajuns această realitate umană de bază să fie concepută de două civilizații sofisticate în moduri radical divergente. Și caută răspunsuri în subiecte noi și neașteptate, cum ar fi istoria cunoașterii tactile, relația dintre modul de a vedea și modul de a asculta și evoluția sângerării.