Externalizarea forței de muncă africane: Muncitorii migratori Kru în porturile, domeniile și câmpurile de luptă globale până la sfârșitul secolului al XIX-lea

Titlul original:

Outsourcing African Labor: Kru Migratory Workers in Global Ports, Estates and Battlefields Until the End of the 19th Century

Conținutul cărții:

Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, nevoia tot mai mare a Marii Britanii de forță de muncă locală în Africa de Vest, cauzată de malarie, climă și probleme legate de forța de muncă, a condus la dorința Marii Britanii și a Kru (muncitori vest-africani din Liberia) de a experimenta contracte de muncă cu salariu liber. Familiaritatea Kru cu comerțul european de pe Coasta Kru (Liberia modernă), cel puțin din secolul al XVI-lea, a jucat un rol fundamental în decizia lor de a-și extinde oportunitățile de câștig salarial sub contract cu britanicii. Înființarea orașului Freetown în 1792 a permis populației Kru să se angajeze în activități sistematizate pentru comercianții, căpitanii de nave și ofițerii de marină britanici. Muncitorii Kru și-au intensificat migrația către Freetown, stabilind ceea ce pare a fi prima lor comunitate permanentă de muncitori din afara teritoriului lor natal de pe coasta Kru. Comunitatea lor din Freetown, cunoscută sub numele de Krutown, a constituit o sursă de forță de muncă disponibilă și le-a asigurat angajarea regulată la bordul navelor comerciale britanice și al navelor Marinei Regale care navigau în jurul Atlanticului și nu numai. În acest proces, Kru au stabilit o rețea de Krutown-uri și de așezări comunitare în multe porturi din Atlantic, inclusiv Cape Coast, Fernando Po, Insula Ascensiunii, Capul Bunei Speranțe și în Caraibele britanice, în Demerara și Port of Spain.

Externalizarea forței de muncă africane în secolul al XIX-lea: Kru Migratory Workers in Global Ports, Estates and Battlefields structurează istoria fragmentată a lucrătorilor Kru într-un cadru global coerent. Migrația muncitorilor Kru în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Pacific, în contexte comerciale și militare, reprezintă o mișcare de muncă salariată gratuită care a transformat coasta Kru într-o patrie care a hrănit diasporele și a aprovizionat o vastă rețea de locuri de muncă. Pe măsură ce Kru au format comunități de lucru permanente și tranzitorii în jurul Atlanticului și în Caraibele britanice, aceștia au trecut prin mai multe faze de inovare socială, politică și economică, care, în cele din urmă, au depășit un declin al ocupării forței de muncă în patria lor de pe Coasta Kru până la sfârșitul secolului al XIX-lea prin creșterea ocupării forței de muncă în diaspora lor. Forța de muncă migrantă Kru a avut trăsături unice care au caracterizat toate fazele expansiunii sale. Migrația a fost practic în întregime masculină și, într-o perioadă în care sclavia era larg răspândită și comerțul cu sclavi era supus campaniei de abolire a Marinei Britanice, lucrătorii Kru erau liberi și aveau experiență în dotarea ambarcațiunilor maritime și a portbagajului. Kru purtau scrisori de la căpitanii lor anteriori ca mărturii ale fiabilității și eticii lor de muncă sau lucrau sub supravegherea unor muncitori cu experiență care serveau efectiv drept referințe pentru angajare.

Aceștia lucrau pentru perioade contractuale cuprinse între șase luni și cinci ani, pentru care primeau un salariu. Prin urmare, Kru reprezintă o anomalie în istoria comerțului atlantic în comparație cu diasporele mult mai mari de africani înrobiți.