Factory Fairy-tales - Joy Division, New Order, Factory Records, The Hacienda & Me

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Factory Fairy-Tales” de Ged Duffy oferă o descriere vie și detaliată a copilăriei în Manchester în anii '70 și '80, concentrându-se pe scena muzicală, în special pe Factory Records, și pe cultura fotbalistică din jurul echipei Manchester United. Cititorii apreciază povestirea autentică și anecdotele bogate, în timp ce unii critică natura repetitivă a conținutului și lipsa de perspective mai profunde.

⬤ Povestiri vii și captivante despre cultura muzicală și fotbalistică din Manchester.
⬤ Conține multe detalii despre formații, evenimente și experiențe personale.
⬤ Foarte recomandat fanilor muzicii din Manchester, în special celor interesați de Factory Records.
⬤ Oferă perspective unice și autenticitate, deoarece autorul a făcut parte din scenă.
⬤ Informativă și amuzantă, surprinzând spiritul epocii.

⬤ Unii cititori au considerat cartea repetitivă și lipsită de informații mai profunde.
⬤ Critici privind atitudinea disprețuitoare a autorului față de anumite genuri muzicale, în special față de muzica neagră.
⬤ Câțiva cititori au considerat că cartea relatează pur și simplu o serie de evenimente, fără o analiză suficientă.
⬤ Listele de evenimente și concerte puteau părea copleșitoare și distrageau atenția de la narațiune.

(pe baza a 20 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

„Stockholm Monsters a fost prima trupă care a venit din Burnage. Oasis a fost a doua” - Noel Gallagher.

„Trupa mea preferată care, la vremea respectivă, nu înțelegeam cât de importantă poate fi, a fost probabil Stockholm Monsters... au fost trupa de scandal cu trei, patru ani înainte de Mondays, înainte de Roses” - Tony Wilson.

Ged Duffy ar putea fi cel mai ghinionist om din muzica din Manchester. Ar fi putut fi managerul trupei New Order; ar fi putut fi basistul trupei The Cult; ar fi putut să-și vadă trupa, Stockholm Monsters, preluând ștafeta de la Happy Mondays și devenind trupa de scandal de la cea mai tare casă de discuri din lume... dar, bineînțeles, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.

Povestit cu inteligență și cu o memorie fotografică a concertelor și a datelor, Ged își amintește de anii în care a fost ajutor de scenă la Russell Club și mai târziu la The Hacienda, de turneele cu New Order și apoi de refuzul șansei de a face un turneu în America cu ei, de plecarea de la Stockholm Monsters când aceștia erau pe cale să dea lovitura, de viața în colonia de artiști, ciudați și abandonați din Hulme și de modul în care a reușit să evite faima și averea.