Fața mea interzisă

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere convingătoare și revelatoare a vieții femeilor din Afganistan sub regimul taliban, oferind un context istoric și relatări profund personale. Cu toate acestea, cartea este criticată pentru structura sa întreruptă, problemele de editare și fluxurile narative uneori neclare.

** Perspective convingătoare și revelatoare asupra vieții femeilor afgane sub regimul taliban. ** Evidențiază contextul istoric și libertățile pe care femeile le aveau înainte de regimul taliban. ** Relatări personale curajoase care evocă empatia și interesul pentru luptele cu care se confruntă poporul afgan. ** Implică cititorii cu o perspectivă unică asupra schimbărilor culturale și sociale din Afganistan.

** Stil de scriere fragmentat și amestecat, adesea dificil de urmărit. ** Problemele de editare conduc la tranziții confuze între flashback-uri și narațiunea principală. ** Unii cititori au considerat-o înșelătoare și au pus la îndoială interpretările autorului cu privire la islam. ** A doua jumătate a cărții este lipsită de concentrare, deviind în detalii inutile care distrag atenția de la povestea principală.

(pe baza a 55 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

My Forbidden Face

Conținutul cărții:

Latifa s-a născut într-o familie afgană educată din clasa de mijloc în Kabul, în 1980. Visa să devină într-o zi jurnalistă, era interesată de modă, filme și prieteni. Tatăl ei lucra în domeniul importului/exportului, iar mama ei era medic.

Apoi, în septembrie 1996, soldații talibani au preluat puterea în Kabul. Din acel moment, Latifa, în vârstă de doar 16 ani, a devenit prizonieră în propria casă. Școala ei a fost închisă. Mamei sale i s-a interzis să lucreze. Cele mai simple și mai elementare libertăți - mersul pe stradă, privitul pe fereastră - nu mai erau ale ei. Acum era obligată să poarte un chadri.

My Forbidden Face oferă o relatare emoționantă și extrem de personală a vieții sub regimul taliban. Cu o sinceritate și o claritate dureroase, Latifa descrie modul în care a văzut cum lumea ei se destramă, în numele unei interpretări fanatice a unei credințe pe care nu o putea înțelege. Vocea ei redă inocența pierdută, dar și determinarea ei de a trăi în libertate și speranță.

La începutul acestui an, Latifa și părinții ei au fugit din Afganistan cu ajutorul unui grup de rezistență afgan cu sediul în Franța.