Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Fericire” de Aminatta Forna a primit recenzii mixte din partea cititorilor. Mulți apreciază proza frumos scrisă, personajele complexe și explorarea unor teme precum reziliența, trauma și legăturile dintre om și animal. Unii găsesc povestea provocatoare și captivantă, cu profunzime emoțională și o perspectivă unică asupra experienței imigranților. Cu toate acestea, alții critică cartea pentru că este lentă, dezorganizată și plină de descrieri grafice ale cruzimii, ceea ce i-a descurajat pe unii cititori să continue. În consecință, în timp ce mulți o recomandă pentru calitățile sale literare, alții o consideră neplăcută sau tulburătoare.
Avantaje:⬤ Proză bine scrisă și lirică
⬤ personaje complexe și relaționabile
⬤ explorarea atentă a unor teme precum reziliența, trauma și experiența imigrantului
⬤ profunzime emoțională și narațiune captivantă
⬤ mulți cititori au considerat-o înălțătoare și pătrunzătoare
⬤ puncte bune de discuție pentru cluburile de lectură.
Dezavantaje:⬤ Ritmul lent și narațiunea dezorganizată
⬤ unii cititori au găsit derutante salturile cronologice
⬤ descrieri grafice și tulburătoare ale violenței care i-au dezamăgit pe unii cititori
⬤ calitatea inconsistentă a scrierii
⬤ câțiva au găsit dificilă conectarea cu povestea.
(pe baza a 101 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Happiness
Conținutul cărții:
"De-a lungul Fericirii, Forna ne oprește în loc... Amintind uneori de romanul lui Michael Ondaatje "Fantoma lui Anil"... Fericirea este o meditație asupra marilor teme: Dragoste și moarte, om și natură, cruzime și milă. Dar Forna pliază această temă grea în creația ei plină de viață cu o atingere sublim de delicată." -- Washington Post
Londra. O vulpe își croiește drum pe podul Waterloo. Distracția face ca doi pietoni să se ciocnească - Jean, un american care studiază obiceiurile vulpilor urbane, și Attila, un psihiatru ghanez aflat acolo pentru a ține un discurs. Pornind de la această întâlnire întâmplătoare, Aminatta Forna, cu o capacitate de observație infailibilă, arată cum, în mijlocul grabei unui mare oraș, există numeroase momente de legătură.
Attila a sosit la Londra cu două sarcini: să țină un discurs despre traume, așa cum a mai făcut de multe ori, și să ia legătura cu fiica unor prieteni, "nepoata" sa care nu a mai sunat acasă de ceva vreme. Ama a fost implicată într-o campanie de reprimare a imigrației, iar acum tânărul ei fiu, Tano, a dispărut.
Când, din întâmplare, Attila se întâlnește din nou cu Jean, aceasta mobilizează rețeaua de gunoieri pe care îi folosește ca observatori voluntari de vulpi. Paznici de securitate, portari de hotel, agenți de circulație - în principal imigranți vest-africani care lucrează pe străzile miriade ale Londrei - se unesc pentru a ajuta. Pe măsură ce căutarea lui Tano continuă, între Attila și Jean se naște o prietenie tot mai profundă.
Între timp, un caz de consultanță îl determină pe Attila să pună sub semnul întrebării impactul propriilor sale idei despre traumă, valorile societății în care se află și o suferință proprie. În această poveste delicată despre dragoste și pierdere, despre cruzime și bunătate, Forna ne cere să ne gândim la interconectarea vieților, la coexistența noastră unii cu alții și cu toate creaturile vii, precum și la adevărata natură a fericirii.
