Festivalul pieselor prost scrise

Titlul original:

The Poorly-Written Play Festival

Conținutul cărții:

Cinci membri ai unui comitet de selecție a pieselor s-au adunat în camera verde pentru a alege piesele pentru Festivalul pieselor prost scrise. Directorul artistic începe cu o trecere în revistă a celor mai comune criterii pentru o piesă proastă: expunere flagrantă și nume inventate pentru personaje. Apoi le propune tuturor să meargă în jurul mesei, să se prezinte și să spună câte ceva despre ei înșiși - o expunere flagrantă, dacă a existat vreodată. Pe măsură ce le cheamă pe Hedda, managerul literar, și pe doamna Bracknell, binefăcătoarea, devine evident că toți cei din jurul mesei au nume inventate.

Și așa se întâmplă... Comitetul aplică toate regulile încălcate ale dramaturgiei în cursul disputei lor cu privire la selecțiile de piese proaste. Aceste reguli încălcate includ utilizarea abuzivă a replicilor, personaje care, în mod inexplicabil, își schimbă poziția, istorii prea complicate ale relațiilor, cerințe nerealiste ale decorului, străini misterioși, deghizări false, explicații neplauzibile, acțiuni semnificative care au loc în afara scenei, referiri la scene care au fost tăiate din scenariu și crearea de așteptări ale publicului doar pentru ca acestea să dispară.

Acesta este un "coșmar al actorilor" hilar pentru dramaturgi, care garantează încântarea publicului, ale cărui încercări de a urmări acțiunea sunt constant frustrate de libertățile dramaturgice ale acestei piese "prost scrise". Incoerențele și inconsecvențele ajung la un punct culminant frenetic, în timp ce directorul artistic, confruntat cu o multitudine de dificultăți ale intrigii, recurge la cel mai ieftin artificiu dramaturgic dintre toate.