Filosofia în lumea islamică: O istorie a filosofiei fără lacune, volumul 3

Recenzii ale cititorilor

Cartea este lăudată pentru analiza aprofundată a filosofiei islamice și pentru contribuțiile istorice ale filosofilor cheie. Cititorii îi apreciază profunzimea, stilul de scriere captivant și conținutul informativ. Cu toate acestea, unii își exprimă îngrijorarea cu privire la calitatea producției cărții, în special a versiunii Kindle, și menționează o lipsă de detalii cu privire la anumite figuri contemporane din filosofia islamică.

⬤ Oferă o apreciere și o analiză profundă a filosofiei islamice și a contextului său istoric.
⬤ Stil de scriere captivant care se adresează atât studenților, cât și cititorilor generali.
⬤ Bine structurat și informativ, acoperind o lacună importantă în literatura despre filosofia non-occidentală.
⬤ Prezintă discuții despre filosofi notabili și abordează concepțiile greșite despre tradiția filosofică islamică.

⬤ Unii cititori doresc să se concentreze mai mult pe anumite teme și cercetători contemporani din filosofia islamică.
⬤ Au fost semnalate probleme legate de calitatea producției, în special la versiunile paperback și Kindle.
⬤ Un capitol lipsă într-un exemplar a provocat dezamăgire.
⬤ Unii cititori au considerat conținutul mai amplu decât se așteptau inițial, incluzând discuții despre iudaism și creștinismul timpuriu.

(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Philosophy in the Islamic World: A History of Philosophy Without Any Gaps, Volume 3

Conținutul cărții:

Cel mai recent volum din seria bazată pe popularul podcast History of Philosophy prezintă prima istorie completă a filosofiei în lumea islamică pentru un public larg.

Volumul adoptă o abordare fără precedent în rândul introducerilor la acest subiect, prin acoperirea completă a gânditorilor evrei și creștini, precum și a musulmanilor, și prin abordarea istoriei filosofiei de la începuturile sale în lumea islamului timpuriu până în secolul al XX-lea. Figuri majore precum Avicenna, Averroes și Maimonide sunt tratate în detaliu, dar cartea abordează și gânditori mai puțin cunoscuți, inclusiv femei filosof.

De asemenea, se acordă atenție relevanței filosofice a teologiei islamice (kalam) și a misticismului - tradiția Sufi în cadrul islamului și Cabala printre evrei - și științei, cu capitole despre discipline precum optica și astronomia. Cartea este împărțită în trei secțiuni, prima analizând prima înflorire a teologiei islamice și răspunsurile la tradiția filosofică greacă în lumea învățământului arab. Această "perioadă formativă" culminează cu opera lui Avicenna, figura centrală căreia majoritatea gânditorilor de mai târziu simt că trebuie să îi răspundă.

A doua parte a cărții abordează filosofia în Spania musulmană (Andaluzia), unde filosofii evrei ies în evidență, deși aici se află și gânditori precum Averroes și Ibn Arabi. În cele din urmă, o a treia secțiune analizează în detaliu evoluțiile ulterioare, referindu-se la filosofia din imperiile otoman, moghol și safavid și arătând cum gânditorii din secolele XIX-XX erau încă preocupați să răspundă la ideile care au animat filosofia în lumea islamică timp de secole, răspunzând în același timp provocărilor politice și intelectuale ale puterilor coloniale europene.