Filosofia pseudoștiinței: Reconsiderarea problemei demarcației

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o colecție de eseuri editate de Pigliucci și Boudry care explorează distincția complexă dintre știința autentică și pseudoștiință, abordând întrebări filosofice relevante în lumea de astăzi. Deși oferă o perspectivă profundă și o varietate de perspective, poate fi mai potrivită pentru studenții serioși de filosofie decât pentru cititorii ocazionali.

⬤ Oferă o gamă variată de perspective asupra problemei demarcării.
⬤ Eseuri provocatoare care aprofundează înțelegerea științei și a pseudoștiinței.
⬤ Perspective captivante și corectarea concepțiilor greșite comune despre știință.
⬤ Bun pentru sceptici și pentru cei interesați de filosofia științei.
⬤ Oferă un set de instrumente pragmatice pentru identificarea științei valide față de cea eronată.

⬤ Poate fi prea complexă pentru cititorii ocazionali, necesitând o înțelegere solidă a conceptelor filosofice.
⬤ Unii cititori au considerat-o plină de jargon filosofic și greu de digerat.
⬤ Critici privind accentul pus de carte pe citarea altor autori mai degrabă decât pe exemple practice.
⬤ Unele eseuri pot fi lipsite de substanță în comparație cu stilul, iar criticile se bazează pe neînțelegeri filosofice specifice.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem

Conținutul cărții:

Ce diferențiază practica unei științe solide, testate riguros, de pseudoștiință? În acest volum, colaboratorii încearcă să răspundă la această întrebare, cunoscută de filosofii științei drept "problema demarcației". Această problemă are o lungă istorie în filosofie, care se întinde încă de la începutul secolului al XX-lea și până la lucrările lui Karl Popper.

Dar, până la sfârșitul anilor 1980, cercetătorii din domeniu au început să trateze problema demarcației ca fiind imposibil de rezolvat și inutilă de analizat. Cu toate acestea, eseurile pe care Massimo Pigliucci și Maarten Boudry le-au reunit în acest volum pledează pentru importanța fără echivoc a reflecției asupra separării dintre pseudoștiință și știința solidă. În plus, problema delimitării nu este o dilemă pur teoretică, de interes pur academic: ea afectează deciziile părinților de a vaccina copiii și dorința guvernelor de a adopta politici care să prevină schimbările climatice.

Pseudoștiința mimează adesea știința, folosind limbajul superficial și aparențele cercetării științifice reale pentru a părea mai respectabilă. Chiar și un public bine informat poate fi păcălit de astfel de teorii îndoielnice, deghizate în știință.

Credințele pseudoștiințifice concurează cu știința solidă pe paginile de sănătate ale ziarelor pentru acoperire mediatică și în laboratoare pentru finanțarea cercetării. Acum, mai mult ca oricând, capacitatea de a separa descoperirile științifice autentice de cele false este vitală, iar Filosofia pseudoștiinței oferă filozofilor, sociologilor, istoricilor și profanilor o bază pentru a lua decizii cu privire la ceea ce este sau nu este știința.