Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Fit to be Citizens?” de Natalia Molina explorează rasializarea imigranților mexicani, chinezi și japonezi în Los Angeles la începutul secolului XX și evoluția politicilor de sănătate publică care au vizat în mod disproporționat aceste comunități. Autoarea prezintă o narațiune convingătoare a modului în care percepțiile rasiale au modelat discursul privind sănătatea publică și impactul acestuia asupra grupurilor marginalizate, oferind în același timp o perspectivă asupra speranței și mobilizării colective împotriva discriminării.
Avantaje:Cartea este bine documentată, interdisciplinară și foarte ușor de citit. Ea oferă o înțelegere profundă a contextului istoric al rasei și cetățeniei, precum și a implicațiilor sale pentru sănătatea publică și comunitățile de imigranți. Recenzenții au lăudat-o ca fiind o lectură obligatorie pentru studenți și cercetători din diverse domenii, precum și pentru cititorul general preocupat de problemele de rasă și sănătate publică.
Dezavantaje:Nu există dezavantaje majore menționate în recenzii, deși un recenzent face aluzie la necesitatea unui domeniu mai larg de aplicare a grupurilor rasiale, deoarece autorul se concentrează în principal pe mexicani, în ciuda prezenței lor semnificative în narațiune.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Fit to Be Citizens?, 20: Public Health and Race in Los Angeles, 1879-1939
Conținutul cărții:
Meticulos cercetată și frumos scrisă, cartea Fit to Be Citizens? demonstrează modul în care atât știința, cât și sănătatea publică au modelat sensul rasei la începutul secolului al XX-lea. Printr-o examinare atentă a experiențelor imigranților mexicani, japonezi și chinezi din Los Angeles, Natalia Molina ilustrează numeroasele moduri în care oficialii locali din domeniul sănătății s-au folosit de preocupările complex construite privind sănătatea publică pentru a înjosi, diminua, disciplina și, în cele din urmă, defini grupurile rasiale.
Ea arată cum rasializarea mexicanilor americani nu a fost doar o chestiune de excludere legală sau de exploatare prin muncă, ci mai degrabă că discursurile științifice și practicile de sănătate publică au jucat un rol-cheie în atribuirea unor caracteristici rasiale negative grupului. Cartea trece cu abilitate dincolo de opozițiile binare care, de obicei, structurează lucrările în studiile etnice, prin utilizarea unor abordări comparative și relaționale care dezvăluie rasializarea mexicanilor americani ca fiind intim asociată cu pozițiile istorice și sociale relative ale americanilor de origine asiatică, afro-americanilor și albilor.
Bogata bază arhivistică oferă o istorie valoroasă a sănătății publice în Los Angeles, a condițiilor de viață în rândul imigranților mexicani și a modului în care categoriile rasiale regionale influențează legile și practicile naționale. Studiul convingător al lui Molina ne ajută să înțelegem complexitatea politicii rasiale, atestând că rasismul nu este static și că diferite grupuri pot ocupa locuri diferite în ordinea rasială în momente diferite.
