Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o analiză aprofundată a cărții lui Nabokov „Pale Fire”, subliniind complexitatea acesteia și conexiunile ascunse pe care mulți cititori le pot trece cu vederea. Entuziasmul și abordarea savantă a lui Brian Boyd sunt lăudate, deși unii cititori consideră că interpretările sale sunt uneori tenace și prea fervente.
Avantaje:⬤ Analiza profundă și minuțioasă a romanului „Pale Fire”, care sporește aprecierea romanului.
⬤ Entuziasmul lui Boyd pentru Nabokov este contagios, încurajând lectura atentă și atentă.
⬤ Cartea pune în lumină multe aluzii literare subtile și complexități care ar putea trece neobservate în lecturile inițiale.
⬤ Oferă informații valoroase despre personaje și teme, în special despre rolul lui Hazel Shade.
⬤ Bine scrisă și captivantă, făcând-o accesibilă cititorilor familiarizați cu opera lui Nabokov.
Dezavantaje:⬤ Unele interpretări pot părea forțate sau slabe, ducând la confuzie.
⬤ Apărarea ferventă a teoriilor lui Boyd poate fi excesivă și poate diminua plăcerea romanului ca mister artistic.
⬤ Calitatea cărții tipărite a fost criticată, unele exemplare fiind prost produse și greu de citit.
⬤ Unii cititori pot considera că analiza detaliată strică sentimentul de descoperire pentru noii veniți la „Pale Fire”.
(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Nabokov's Pale Fire: The Magic of Artistic Discovery
Conținutul cărții:
Pale Fire este considerată de mulți drept capodopera lui Vladimir Nabokov. Romanul a fost aclamat drept unul dintre cele mai frapante exemple timpurii de postmodernism și a devenit un test celebru pentru teoriile despre lectură din cauza imposibilității aparente de a decide între mai multe interpretări radical diferite. Cartea are doi naratori, așa cum pare la prima vedere, sau unul singur? Cât de mult este fantezie și cât de mult este realitate? A cui fantezie și a cui realitate sunt ele? Brian Boyd, biograful lui Nabokov și până acum cel mai important susținător al ideii că Pale Fire are un singur narator, John Shade, respinge acum această poziție și prezintă o soluție nouă și surprinzător de diferită, care va schimba definitiv natura dezbaterii critice asupra romanului. Boyd susține că, într-adevăr, cartea are doi naratori, Shade și Charles Kinbote, dar dezvăluie că Kinbote a avut parte de un ajutor ciudat și extrem de surprinzător în scrierea secțiunilor sale. În lumina acestei interpretări, Pale Fire pare acum mult mai puțin postmodern - și mai interesant ca niciodată.
În prezentarea argumentelor sale, Boyd arată cum Nabokov a conceput Focul palid pentru ca cititorii să facă descoperiri surprinzătoare la prima lectură și descoperiri și mai surprinzătoare la lecturile ulterioare, urmărind indiciile atent pregătite în roman. Boyd conduce cititorul pas cu pas prin carte, dezvăluind treptat relația profundă dintre etica, estetica, epistemologia și metafizica lui Nabokov. Dacă Nabokov a planificat cu generozitate romanul astfel încât să fie accesibil la o primă lectură și, în același timp, să includă perspective succesive de surpriză, susține Boyd, este pentru că el crede că o generozitate profundă se află în spatele inepuizabilității, complexității și misterului lumii. Boyd arată, de asemenea, cum interesul lui Nabokov pentru descoperire provine în parte din activitatea sa de om de știință și cercetător și face comparații între procesele de descoperire ale cititorilor și cele științifice.
Aceasta este o reinterpretare profundă, provocatoare și convingătoare a unuia dintre cele mai mari romane ale secolului al XX-lea.
-- "Publishers Weekly".
