Evaluare:
Cartea primește în general recenzii pozitive pentru explorarea fascinantă și bine documentată a influenței monoteismului și creștinismului asupra civilizației occidentale, în special în ceea ce privește apariția științei, abolirea sclaviei și contextul vânătorii de vrăjitoare. Cititorii apreciază capacitatea lui Stark de a contesta narațiunile istorice predominante și de a prezenta argumente susținute de date. Cu toate acestea, unele critici semnalează erori empirice, poziții prea polemice și un accent insuficient pe alte credințe monoteiste.
Avantaje:⬤ Stil de scriere captivant și accesibil.
⬤ Cercetare temeinică și argumente bine susținute.
⬤ Oferă o perspectivă nouă asupra rolului creștinismului în modelarea civilizației occidentale.
⬤ Contestă concepții istorice greșite.
⬤ Secțiunile referitoare la apariția științei și abolirea sclaviei sunt deosebit de bine primite.
⬤ Conține câteva erori empirice și afirmații prea îndrăznețe.
⬤ Unele secțiuni sunt considerate mai puțin interesante sau prea lungi.
⬤ Tendința de a prezenta argumente polemice împotriva gânditorilor iluminismului și a istoricilor marxiști.
⬤ Explorare limitată a altor religii monoteiste majore, precum iudaismul și islamul.
(pe baza a 42 recenzii ale cititorilor)
For the Glory of God: How Monotheism Led to Reformations, Science, Witch-Hunts, and the End of Slavery
Noua carte provocatoare a lui Rodney Stark susține că, fie că ne place sau nu, oamenii care acționează pentru gloria lui Dumnezeu au format cultura noastră modernă. Continuându-și proiectul de identificare a consecințelor pe scară largă ale monoteismului, Stark arată că concepția creștină despre Dumnezeu a dus - aproape inevitabil și din aceleași motive - la Reforma protestantă, la apariția științei moderne, la vânătoarea europeană de vrăjitoare și la abolirea sclaviei în Occident. În acest proces, el explică de ce imaginile creștine și islamice ale lui Dumnezeu au produs rezultate culturale atât de diferite, determinându-i pe creștini, dar nu și pe musulmani, să promoveze știința, să ardă vrăjitoarele și să denunțe sclavia.
Cu obișnuita sa claritate și scepticism față de înțelepciunea primită, Stark găsește originile acestor fenomene disparate în cadrul organizațiilor religioase monoteiste. În aceste organizații sunt endemice presiunile de a menține intensitatea religioasă, ceea ce duce la conflicte și schisme intense care au rezultate sociale de mare amploare.
Pe parcurs, Stark demontează multe idei general acceptate. El interpretează înflorirea științei în secolul al XVI-lea nu ca o revoluție bruscă care a rupt barierele religioase, ci ca o consecință normală, treptată și directă a teologiei medievale. El arată, de asemenea, că înseși ideile despre Dumnezeu care au susținut creșterea științei au condus, de asemenea, la o vânătoare intensă de vrăjitoare din partea unor europeni altfel lucizi, inclusiv a unor oameni de știință celebri. Această concepție despre Dumnezeu a dus, de asemenea, la denunțarea creștină a sclaviei ca o abominație - iar unii dintre cei mai înverșunați vânători de vrăjitoare au fost participanți devotați la mișcările aboliționiste de succes de pe ambele maluri ale Atlanticului.
For the Glory of God este o narațiune captivantă care explică istoriile foarte diferite ale lumii creștine și musulmane. Aceasta ne schimbă fundamental înțelegerea rolului religiei în istorie și a forțelor care stau la baza a ceea ce numim progres secular.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)