Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este foarte apreciată ca fiind un ghid turistic autoghidat excepțional pentru Ofensiva Meuse-Argonne din Primul Război Mondial, oferind informații istorice detaliate, indicații clare și coordonate GPS pentru diferite zone de luptă. Deși servește bine ca ghid practic pentru vizitatori, unii recenzenți au remarcat că profunzimea sa istorică poate să nu fie la fel de extinsă ca unele texte axate pe istorie.
Avantaje:⬤ Tururi autoghidate detaliate cu indicații clare și coordonate GPS.
⬤ Încorporează aspecte istorice unice și situri mai puțin cunoscute.
⬤ Excelent pentru explorarea câmpurilor de luptă ale Forțelor Expediționare Americane (AEF) din Franța cu cunoștințe și anecdote locale.
⬤ Narațiune bine documentată și informativă.
⬤ Mulți utilizatori au considerat-o un companion valoros pentru vizitele pe câmpurile de luptă.
Dezavantaje:⬤ Secțiunile istorice pot fi scurte și nu atât de cuprinzătoare pe cât și-ar dori unii.
⬤ Unii au considerat că unele părți ale cărții au un ritm lent din cauza detaliilor amănunțite.
⬤ Lipsesc imaginile color care ar putea îmbunătăți experiența vizuală.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
American Expeditionary Forces in the Great War: The Meuse Argonne 1918: Breaking the Line
Conținutul cărții:
Deși ofensiva de la Meuse-Argonne, care a început la sfârșitul lunii septembrie 1918 și a continuat până la Armistițiu, nu a fost prima acțiune majoră în care a luptat AEF, aceasta a fost cea mai importantă în care s-a angajat în Marele Război. Într-adevăr, numărul victimelor din luptele de la Meuse-Argonne face din aceasta cea mai sângeroasă bătălie din istoria militară americană.
Argonne a fost o zonă care a fost intens disputată, în special în prima parte a războiului; partea sa estică, spre Meuse, a fost apoi implicată în prima mare bătălie de uzură a războiului, Verdun. Zona este marcată de păduri întinse și de un relief ondulat; cu toate acestea, spre deosebire de Somme, este presărată cu numeroase cursuri de apă, râpe adânci și creste mai înalte, împreună cu dealuri importante, precum Montfaucon. Pentru a fi sinceri, primele etape ale ofensivei au fost marcate de dificultăți neforțate considerabile pentru americani, care, la urma urmei, se confruntau cu o opoziție inamică departe de a fi puternică (oricât de formidabilă ar fi fost linia defensivă).
Au fost comise erori, problemele logistice s-au înmulțit, comanda a fost adesea mai puțin satisfăcătoare. În multe privințe, acest lucru nu ar fi trebuit să fie o surpriză: era vorba de o armată relativ nouă pe Frontul de Vest, care se întărea într-un ritm impresionant (aproximativ 300 000 de oameni pe lună până în iulie) și ai cărei comandanți de rang înalt nu se confruntaseră niciodată cu provocările războiului modern, care evolua la rândul său într-un ritm amețitor.
Maarten Otte prezintă contextul evenimentelor dinaintea deschiderii ofensivei și dezvoltarea acesteia. Luând fiecare corp de armată american în parte, el oferă apoi tururi care vor ajuta vizitatorul să înțeleagă luptele și problemele cu care s-a confruntat. Această primă carte despre Meuse-Argonne duce cititorul, mai mult sau mai puțin, la data la care generalul Pershing a predat comanda Primei Armate americane generalului-maior Liggard, la mijlocul lunii octombrie, o schimbare de comandă care a marcat o îmbunătățire semnificativă a performanțelor americanilor, care îi împingeau pe germani tot mai în spate.
Câmpul de luptă al Marelui Război din Argonne este marcat de numeroase rămășițe fizice ale războiului, de câteva monumente frumoase (unii ar putea spune grandioase) și de uimitorul cimitir american de la Romagne, al doilea ca mărime din lume, administrat de Comisia americană pentru monumente de luptă. Sunt multe de văzut pe un câmp de luptă care a fost în mare parte neglijat în deceniile care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial.
