Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Această colecție de eseuri explorează conceptul de boală, sugerând că aceasta există doar atunci când societatea convine asupra percepției, denumirii și reacției sale. Cartea abordează complexitatea definirii bolii și interacțiunea diferiților factori societali în acest proces. Cartea este recomandată celor din profesiile medicale și celor care interacționează cu aceștia.
Avantaje:⬤ Eseuri captivante și provocatoare
⬤ lectură esențială pentru profesioniștii din artele vindecării
⬤ explorare pătrunzătoare a contextelor sociale și economice ale bolii
⬤ pune în discuție narațiunile tradiționale despre boală.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi conceptul provocator sau abstract; poate să nu fie pe placul celor care caută o relatare directă sau cunoștințe medicale practice.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Framing Disease: Studies in Cultural History
Conținutul cărții:
„Într-un fel, boala nu există până când nu suntem de acord că există, percepând-o, numind-o și răspunzând la ea”, scrie Charles E. Rosenberg în introducerea sa la acest set stimulant de eseuri. Boala este atât un eveniment biologic, cât și un fenomen social. Pacientul, medicul, familia și instituțiile sociale - inclusiv angajatorii, guvernul și companiile de asigurări - cu toții găsesc modalități de a încadra evenimentul biologic în termeni care au sens pentru ei și care le servesc propriilor scopuri.
Multe dintre bolile discutate aici - boala renală în stadiu terminal, febra reumatică, bolile infecțioase parazitare, tromboza coronariană - au ajuns să fie definite, redefinite și redenumite pe parcursul mai multor secole. După cum arată aceste eseuri, conceptul de boală a fost folosit și pentru a încadra comportamente cu rezonanță culturală: sinuciderea, homosexualitatea, anorexia nervoasă, sindromul oboselii cronice. Boala este, de asemenea, încadrată de politicile publice, după cum demonstrează cazurile de handicap industrial și de psihiatrie judiciară. Instituțiile medicale, în calitate de administratori ai persoanelor bolnave, ajung să aibă interese în ceea ce privește diagnosticele, după cum reiese din istoricul instituțiilor de tratare a tuberculozei sau epilepsiei. În cele din urmă, existența și cucerirea bolii servește la încadrarea sentimentului unei societăți cu privire la propria „sănătate” și la orientarea reformelor sociale.
Printre colaboratori se numără Steven J. Peitzman, Peter C. English, John Farley, Christopher Lawrence, Michael MacDonald, Bert Hansen, Joan Jacobs Brumberg, Robert A. Aronowitz, Gerald Markowitz, David Rosner, Janet A. Tighe, Barbara Bates, Ellen Dwyer, John M. Eyler și Elizabeth Fee. Pentru orice student al bolii și al societății, această carte este o lectură esențială și convingătoare.
