Francis Rothbart! Povestea unui sălbatic fastidios

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la „Francis Rothbart: A Tale of a Fastidious Feral” prezintă o diviziune în opinii, mulți lăudându-i măiestria artistică uimitoare și narațiunea inovatoare, în timp ce alții o critică pentru că este pretențioasă și neatrăgătoare. Unii îl consideră o capodoperă, evidențiind amestecul său unic de roman grafic și elemente de operă, în timp ce alții îl consideră la limita ofensivei și plictisitor.

Un talent artistic și o sensibilitate incredibile, un amestec unic de genuri, o narațiune profundă, ilustrații uimitoare din punct de vedere vizual, o operă matură și nuanțată, o integrare inovatoare a textului și a imaginilor, teme convingătoare despre identitate și acceptare și are potențialul de a deveni un clasic.

Perceput ca fiind pretențios și dificil de înțeles, descris de unii ca fiind plictisitor sau chiar o insultă la adresa genului roman grafic, conține elemente pe care unii recenzenți le consideră nepotrivite și nu este atractiv pentru publicul larg.

(pe baza a 24 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Francis Rothbart!: The Tale of a Fastidious Feral

Conținutul cărții:

Francis Rothbart! urmărește un copil sălbatic care este crescut de vrăbii și alte creaturi și care este lovit în mod repetat de fulger. Din cauza acestor fenomene, copilul dezvoltă talente excentrice, de care abuzează apoi, ceea ce duce la distrugerea sa finală de către aceeași lume naturală care l-a hrănit cândva.

Scrisă mai ales în versuri rimate, saga picarescă a lui Francis se desfășoară într-un mediu alegoric, asemănător construcțiilor topografice din spatele picturilor religioase renascentiste. Referindu-se atât la peisajele venețiene ale lui Bellini, Pierro di Cosimo și Carpaccio, cât și la decorurile animate improbabile ale lui Jay Ward și Chuck Jones, imaginile lui Woodruff amintesc de grădinile fictive ale unui paradis pierdut care persistă undeva în adâncul sufletelor noastre, umede și întunecate precum peșterile sfinților pioși.

Combinând atât picturi, cât și desene, fiecare scenă este un festin vizual și verbal care ne transportă într-un loc în care copacii se antropomorfizează în figuri îndoite de greutatea coroanelor de stalactite, un iris devine rochia unui spiriduș oniric, iar cerul plouă cu lacrimi, ca și cum ar imita melancolia unei sălcii plângătoare. Într-o paletă surdă, desenele în creion carbon și cărbune alb ale lui Woodruff ne aduc tot mai aproape de această ecologie mitică. Artistul se concentrează cu dragoste asupra fiecărui detaliu: flori, petale, rădăcini și frunze eterice și fragile; creaturi sălbatice observate impresionant; și fiecare curbă a textului scris manual este redată de mâna delicată a unui obsedat de ilustrație, cu o înclinație pentru emoționant. Imaginile lui Woodruff sunt amalgamări din mai multe surse care rezonează cu familiaritatea, portretizând o lume care nu este doar a noastră, ci există și în locul viselor noastre pe jumătate amintite.

Primul roman grafic al lui Thomas Woodruff este o "operă grafică" cum nu s-a mai creat niciodată, un tur de forță al armoniei dintre cuvinte și imagini care va fi una dintre cele mai mediatizate cărți ale deceniului.