Frontierele islamului: Explorarea liniilor de faliment ale lui Samuel Huntington, de la Al-Andalus la Ummah virtuală

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Borders of Islam: Exploring Samuel Huntington's Faultlines, from Al-Andalus to Virtual Ummah

Conținutul cărții:

În lucrarea sa fundamentală Ciocnirea civilizațiilor, profesorul Samuel P. Huntington de la Harvard a susținut că conflictele dintre blocurile culturale sau civilizațiile vor domina viitorul.

Mai controversat, el a prezis că viitoarele conflicte vor avea loc la granițele dintre civilizațiile occidentale și islamice. Declarațiile lui Osama Bin-Laden par să susțină opiniile sale: "Această bătălie nu este între al-Qaeda și SUA", a spus el în octombrie 2001. "Aceasta este o bătălie a musulmanilor împotriva cruciaților globali".

Acest set de eseuri special comandate își propune să examineze în mod critic zonele de frontieră ale civilizației islamice, fie ele geografice, culturale sau virtuale. Contribuitorii explorează dinamica locală din aceste zone pentru a testa dacă acestea susțin sau contrazic teza lui Huntingdon privind o confruntare globală emergentă între civilizația islamică și vecinii săi, fie ei creștini, hinduși, budiști sau fără Dumnezeu.

Printre frontierele discutate se numără cele în care musulmanii sunt majoritari (Afganistan, Bosnia, Cecenia, Etiopia, Indonezia, Somalia, Pakistan, Turcia), cele cu minorități musulmane foarte mari (Filipine, Nigeria, India) și cele în care au fost create noi falii, fie prin migrație (Franța, Regatul Unit, Statele Unite, Spania), fie prin tehnologie (internet). O temă comună a cărții este dacă ascensiunea jihadismului salafi internațional poate fi atribuită țărilor aflate pe linia de demarcație dintre islam și lumea non-islamică.

Colaboratorii concluzionează susținând că multe dintre regiunile de frontieră ale civilizației islamice sunt influențate de mecanisme mult mai complexe decât cele evidențiate în Ciocnirea civilizațiilor, sugerând că sărăcia și eșecul instituțional, ambele adesea rezultatul războiului, tind să sporească conștiința și practica religioasă, dar că efectele acestor fenomene diferă de cele sugerate de Huntington.