Fudging Laruelle's Decision: A historical path towards a non-philosophical body
Abandonându-și proiectul inițial de a oferi un corp al Dorinței la Ereignis-ul lui Heidegger, Laruelle a îngropat Carnea ca rădăcină-experiență a imanenței, în numele unei tăieturi transcendentale care a interzis în cele din urmă orice alte investigații. Cu toate acestea, alți gânditori care au adoptat o poziție non-filosofică au aprobat manifestările extra-conceptuale ca material legitim, în special din domeniul Psihopatologiei, așa cum a făcut Valdinoci, se adâncește o imersiune viscerală pentru a reînnoi atât practicile lingvistice, cât și invențiile mistice:
Deconstrucția și-a luat locul ca formă de cultură dominantă în zilele noastre. Laruelle generalizează Deconstrucția. Formalizând Deconstrucția, oferind formula generalizării sale, Laruelle depășește Deconstrucția. Laruelle eliberează Deconstrucția și de Deconstrucție: de tirania Celuilalt. Celălalt este experiența pe care o am de a fi Celălalt decât Lumea, adică Celălalt decât Filozofia și Celălalt decât Iadul.
Acest eseu are două nuclee, care se dovedesc a fi unul singur. Urmărește o continuitate istorică, inextricabil științifică și metafizică, care pune în discuție corpul (experienței), ca fiind intersecția trăită a sensului și materialității, a sintaxei și percepției, a voinței și finitudinii, a glifului și pathosului.
Și, consecutiv, investighează itinerariul lui Franois Laruelle în interiorul Gândirii, pentru a explora unele etape genetice care au guvernat constituirea matricei sale teoretice non-standard. Dar aceste două anchete se ciocnesc într-una singură atunci când se face observația că, în mod misterios, corpul dispare brusc ca temă la un moment dat din scrierile lui Laruelle, deși a fost o fostă axă pivotală în formularea gândirii sale.
Miza este atunci elucidarea a ceea ce se presupune a fi o decizie, decizia de a elimina, de a extirpa, un trăit teoretic din articulațiile cruciale care construiesc aparatul non-filosofic.
Sigur că această problemă privește Metafizica în filosofia contemporană recentă, henologia și ontologia, rigoarea metodologică și oportunitățile structurale ale constructivismului. Dar ea implică, de asemenea, Fizica, Psihiatria, Politica, Lingvistica, care sunt numeroasele domenii pe care Laruelle le consideră alternativ ca fiind autorități filosofice încercate asupra masei umane a celor mulți (care) suntem, în ultimă analiză.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)