Evaluare:
Cartea oferă o descriere detaliată a eforturilor de spargere a codurilor de la Bletchley Park în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, concentrându-se asupra cifrului Lorenz, mai puțin cunoscut, și asupra dezvoltării computerului Colossus. Cartea combină elementele istorice cu poveștile personale ale persoanelor implicate, oferind atât relatări educative, cât și captivante.
Avantaje:Cartea este bine documentată, oferă un portret detaliat al provocărilor cu care s-a confruntat Bletchley Park și evidențiază contribuțiile unor persoane trecute cu vederea în eforturile de spargere a codurilor. Cartea este captivantă, se citește ca un thriller și servește ca o bună introducere pe tema calculatoarelor electronice digitale. Mulți cititori au considerat-o informativă și o prezentare utilă a unui capitol vital din istorie.
Dezavantaje:Unii cititori au subliniat că explicațiile din carte privind aspectele matematice și tehnice erau oarecum lacunare și conțineau inexactități. Alții au considerat că, deși a acoperit evenimente istorice importante, nu a explorat în mod adecvat impactul operațional al informațiilor obținute din spargerea codurilor. În plus, unii au considerat cartea destul de scurtă și nu atât de aprofundată pe cât ar fi preferat în ceea ce privește detaliile științifice.
(pe baza a 19 recenzii ale cititorilor)
Geniuses at War: Bletchley Park, Colossus, and the Dawn of the Digital Age
Povestea dramatică, nespusă, a echipei geniale ale cărei fapte de inovație și inginerie au creat primul computer electronic digital din lume - decriptarea celui mai dur cod al naziștilor, contribuția la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și intrarea în era informației.
- Câștigătoare a premiului Middleton al Institutului Inginerilor Electricieni și Electroniști pentru "o carte... care exemplifică o erudiție excepțională și care depășește comunitățile academice pentru a ajunge la un public larg". - Cea mai bună carte Kirkus din 2022 -
Planificând invazia din Normandia, Aliații știau că decodarea comunicațiilor înaltului comandament nazist era imperativă pentru succesul acesteia. Dar în calea lor stătea o mașină de criptare pe care au numit-o Tunny (în engleză britanică "tuna"), care era mult mai dificil de spart decât infamul cifru Enigma.
Pentru a depăși această provocare aparent imposibilă, Alan Turing, cel care a spart codul Enigma, a apelat la un inginer englez nonconformist din clasa muncitoare, Tommy Flowers, care a conceput un plan ingenios, îndrăzneț și controversat de a construi o mașină care să calculeze la o viteză uluitoare și să spargă codul aproape în timp real. Împreună cu matematicianul de pionierat Max Newman, Flowers și echipa sa au produs - împotriva șanselor, a ceasului și a unei conduceri reticente - Colossus, primul computer electronic digital din lume, mașina care va contribui la încheierea războiului.
Bazându-se pe surse recent declasificate, lucrarea lui David A. Price, Geniile în război, spune, pentru prima dată, întreaga poveste fascinantă a marilor minți din spatele Colossus și relatează remarcabilele fapte de geniu ingineresc care au marcat începutul erei digitale.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)