George al III-lea - Viața și domnia celui mai neînțeles monarh al Marii Britanii

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o perspectivă nouă și nuanțată asupra regelui George al III-lea, contestând percepția populară a acestuia ca tiran și îmbunătățind înțelegerea rolului său în contexte istorice precum Revoluția Americană. În timp ce multe recenzii laudă cercetarea amplă și scrierea captivantă, unele critici subliniază accentul politic și caracterul lung al acesteia.

Cartea oferă perspective noi asupra regelui George al III-lea, este bine documentată și prezintă o narațiune captivantă care leagă domnia sa de contextul istoric mai larg. Mulți cititori au considerat-o captivantă și informativă, contribuind la iluminarea complexității caracterului și deciziilor sale. De asemenea, cartea a fost lăudată pentru ușurința în lectură și capacitatea de a inspira explorarea ulterioară a perioadei.

Unii recenzenți au fost de părere că această carte a fost prea axată pe politică, ceea ce a îndepărtat-o de la o viziune echilibrată asupra regelui George al III-lea. Lungimea și complexitatea argumentelor au fost percepute ca fiind uneori greoaie, ceea ce a făcut-o mai puțin accesibilă. Câțiva cititori au considerat-o seacă sau plictisitoare în comparație cu alte biografii istorice.

(pe baza a 25 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

George III - The Life and Reign of Britain's Most Misunderstood Monarch

Conținutul cărții:

Cartea anului în The Times

* Câștigătorul Premiului Elizabeth Longford pentru biografie istorică, 2022*

*Câștigătorul Premiului pentru carte distinsă al Societății Generale a Războaielor Coloniale, 2021*

* Câștigător al premiului History Reclaimed Book of the Year, 2022*

*Shortlisted pentru Premiul Duff Cooper, 2021*

Andrew Roberts, unul dintre cei mai importanți istorici britanici, răstoarnă înțelepciunea primită despre George al III-lea

George al III-lea, cel mai longeviv rege al Marii Britanii, a intrat în istorie drept „cel mai crud tiran al acestei epoci” (Thomas Paine, secolul al XVIII-lea), „un suveran care a provocat acestei țări răni mai profunde și mai durabile decât orice alt rege englez modern” (W. E. H. Lecky, secolul al XIX-lea), „unul dintre cei mai dezastruoși regi ai Angliei” (J. H. Plumb, secolul al XX-lea) și ca monarhul pompos din musicalul Hamilton (secolul al XXI-lea).

Noua biografie magnifică a lui Andrew Roberts adoptă un punct de vedere complet opus. Ea îl portretizează pe George ca fiind inteligent, binevoitor, devotat cu scrupulozitate constituției țării sale și (în calitate de șef al guvernului, precum și de șef de stat) navigând prin turbulențele politicii secolului al XVIII-lea cu un puternic simț al onoarei și al datoriei. A fost un soț și un familist devotat, un mare patron al artelor și științelor, dornic să promoveze capacitatea agricolă a Marii Britanii („Farmer George”) și hotărât ca orizonturile acesteia să fie globale. Putea fi încăpățânat și ipocrit, dar a fost și curajos, respingând numeroase tentative de asasinat, mobilizându-și miniștrii și generalii în momente de criză și fiind stoic în fața coborârii sale - de cinci ori în timpul vieții - într-o îngrozitoare pierdere a minții.

Cartea oferă o descriere detaliată și revizionistă a Războiului de Independență american, demontând în mod convingător o parte semnificativă a Declarației de Independență, pe care Roberts o arată ca fiind în mare parte propagandă Jeffersoniană. Într-un război ulterior, Roberts descrie modul în care sprijinul lui George pentru William Pitt a fost crucial în lupta împotriva lui Napoleon. Roberts pune un diagnostic modern și convingător al teribilei boli a lui George, foarte diferit de opinia medicală larg acceptată și de portretele populare.

Roberts scrie că „oamenii care l-au cunoscut cel mai bine pe George al III-lea l-au iubit cel mai mult” și că, departe de a fi un tiran sau un incompetent, George al III-lea a fost unul dintre cei mai admirabili monarhi ai noștri. Jurnalista Fanny Burney, care a petrecut patru ani la curtea sa și l-a văzut adesea, a scris: „Acesta este un suveran nobil și, când i se va face dreptate, va fi recunoscut ca atare”. Prezentând această viziune nouă asupra celui mai neînțeles monarh al Marii Britanii, George al III-lea demonstrează că unul dintre cei mai importanți istorici britanici se află în cea mai bună formă a sa.